Cancerul mamar: screening, autopalpare si recunoasterea semnelor timpurii

Cancerul mamar este o boala in care celule din tesutul mamar cresc necontrolat si pot forma tumori. Majoritatea cancerelor mamare incep in canalele galactofore (carcinom ductal) sau in lobuli (carcinom lobular).

Exista forme non-invazive (in situ, limitate la canale — DCISDCISCarcinom ductal in situ — celule canceroase limitate la canale, fara invazie. sau LCIS) si invazive (au depasit membrana bazala si pot da metastaze).

Cancerul mamar este cel mai frecvent cancer la femei la nivel mondial. In Romania, aproximativ 9.000 de cazuri noi sunt diagnosticate anual.

Risc pe viata pentru o femeie: ~1 din 8 (12%). Apare rar la barbati (~1% din cazuri).

Nemodificabili:

• Varsta — risc creste dupa 40 ani, varf la 65-70.

• Sexul feminin.

• Antecedente familiale — risc x2 daca o ruda de gradul 1 a avut cancer mamar.

• Mutatii genetice (BRCA1, BRCA2BRCA1, BRCA2Gene a caror mutatie creste foarte mult riscul de cancer mamar si ovarian., PALB2, CHEK2) — risc pe viata de 50-85%.

• Menarha precoce (< 12 ani), menopauza tardiva (> 55 ani) — mai multi ani de expunere la estrogeni.

• Nuliparitate sau prima sarcina dupa 30 ani.

• Cancer mamar anterior la celalalt san.

• Iradiere toracica in copilarie (de exemplu pentru limfom Hodgkin).

Modificabili:

• Alcool (peste 1 unitate/zi creste riscul cu 7-10%).

• Obezitate post-menopauza.

• Sedentarism.

• Terapie hormonala combinata (estrogen + progesteron) prelungita la menopauza.

• Fumatul (asociere modesta).

Alaptarea prelungita (peste 12 luni cumulat) scade modest riscul.

Mamografia este o radiografie cu doze mici care detecteaza microcalcificari si tumori cu pana la 2-3 ani inainte de a fi palpabile.

Recomandari de screening pentru femei cu risc mediu:

• 45-54 ani: mamografie anuala (recomandare ACS) sau la 2 ani (USPSTF, programe europene).

• 55-74 ani: la 2 ani.

• Peste 75 ani: discutie individualizata in functie de starea de sanatate si expectanta de viata.

In Romania, exista programe nationale de screening prin mamografie pentru femeile 50-69 ani — informeaza-te la medicul de familie.

Femei cu risc crescut (mutatii BRCA, istoric familial puternic, iradiere toracica): incep mai devreme (25-30 ani), cu RMN mamar anual in plus fata de mamografie.

Ecografia mamara este complementara, mai ales la femei tinere cu sani densi sau in evaluarea unui nodul.

Autopalparea nu inlocuieste mamografia, dar te ajuta sa-ti cunosti sanii si sa observi schimbari.

Cand: lunar, in ziua 7-10 de la prima zi de menstruatie (cand sanii sunt cel mai putin inflamati). La menopauza, alege o zi fixa pe luna.

Cum:

1. In fata oglinzii, cu bratele relaxate, observa forma, simetria, pielea, mameloanele.

2. Ridica bratele deasupra capului — observa daca apar denivelari, retractii sau modificari.

3. Strange usor fiecare mamelon — vezi daca apare scurgere (sanguinolenta sau apoasa este suspecta; lapte mat la femei care alapteaza este normal).

4. Intins pe spate, cu o perna sub umarul drept si bratul drept sub cap — examineaza sanul drept cu degetele mainii stangi, miscari circulare in cadrane. Acopera tot sanul si axila.

5. Repeta pentru sanul stang.

Daca observi: un nodul nou, o ingrosare, o modificare de marime sau forma, retractie de piele sau mamelon, scurgere sanguinolenta, durere noua localizata — programare la medic.

Nodul ferm, nedureros, care nu se misca usor — cel mai frecvent semn (dar majoritatea nodulilor sunt benigni: fibroadenom, chist).

Modificari de piele: aspect de „coaja de portocala”, retractie, roseata.

Modificari ale mamelonului: retractie, inversiune noua, ulceratie, scurgere sanguinolenta unilaterala.

Ganglioni mariti in axila sau supraclavicular.

Asimetrie noua (un san vizibil diferit de celalalt).

Atentie: durerea izolata, fara nodul, este rar cancer (sub 5%) — frecvent este mastalgia ciclica benigna.

Forma rara dar agresiva — carcinomul inflamator: sanul devine roiu, cald, edematos, in cateva saptamani. Necesita consult de urgenta.

Daca exista un semn suspect:

• Mamografie diagnostica (cu incidente suplimentare).

• Ecografie mamara — diferentiaza solid vs lichid (chist).

• RMN mamar — la cazuri selectate (sani densi, suspiciune imprecisa, evaluare preoperatorie).

Sistemul BI-RADSBI-RADSSistem de clasificare a leziunilor mamare imagistice (0-6). clasifica leziunile de la 0 (evaluare incompleta) la 6 (cancer confirmat). BI-RADS 3 = probabil benigna; 4-5 = biopsia indicata.

Biopsia (cea mai frecvent ghidata ecografic sau stereotaxic) este pasul final pentru diagnostic: ofera tipul histologic, gradul, statusul receptorilor (ER, PR, HER2HER2Receptor de crestere; cancerele HER2 pozitive raspund la trastuzumab.), Ki-67. Aceste informatii ghideaza tratamentul.

Stadializare: examen clinic, examen ganglion santinelaGanglion santinelaPrimul ganglion limfatic prin care dreneaza tumora — biopsia lui evita disectia completa. / disectie axilara, eventual scintigrafie osoasa, CT toracic-abdominal, PET-CT — la cazuri local avansate.

Tratamentul este individualizat in functie de stadiu, tip histologic, statusul receptorilor.

Chirurgical:

• Tumorectomie cu margini libere (chirurgie conservativa a sanului) urmata de radioterapie — la cancerele in stadii incipiente.

• Mastectomie totala — la tumori mari, multifocale sau la cerere; cu sau fara reconstructie imediata.

• Ganglion santinelaGanglion santinelaPrimul ganglion limfatic prin care dreneaza tumora — biopsia lui evita disectia completa. — biopsia unui ganglion „de straja” pentru a evita disectia axilara completa.

Radioterapia — dupa chirurgia conservativa si in alte indicatii.

Tratament sistemic:

• Hormonoterapie (tamoxifen, inhibitori de aromataza) — la cancere cu receptori hormonaliReceptori hormonaliER (estrogen) si PR (progesteron) — pozitivitatea permite hormonoterapie. pozitivi (60-70%). Durata 5-10 ani.

• Trastuzumab si alti anti-HER2HER2Receptor de crestere; cancerele HER2 pozitive raspund la trastuzumab. — la cancere HER2 pozitive (~15-20%).

• Chimioterapie — la cancere triplu-negative, cu risc inalt, ganglioni implicati.

• Imunoterapie (pembrolizumab) — la triplu-negativ avansat.

• Inhibitori CDK4/6 (palbociclib, ribociclib) — la cancer hormonal avansat.

Programe terapeutice complexe — discutate in echipa multidisciplinara (oncolog, chirurg, radioterapeut, anatomopatolog, psiholog).

Sfat educational, nu tratament medical.

Stadiul la diagnostic este cel mai important factor:

• Stadiu 0 (in situ): supravietuire 5 ani > 98%.

• Stadiu I: > 90%.

• Stadiu II: 80-90%.

• Stadiu III: 60-70%.

• Stadiu IV (metastatic): 25-30% la 5 ani; insa exista pacienti care traiesc multi ani cu boala cronicizata.

Screening-ul ridica proportia de cancere diagnosticate in stadii I-II.