Levotiroxină

• Hipotiroidism (congenital sau dobândit)
• Guşă difuză netoxică
• Guşă asociată cu tiroidită Hashimoto
• Tratament supresor în tumorile maligne tiroidiene

Verificarea contraindicatiilor pentru cazul tau personal o face medicul sau farmacistul — ei stiu istoricul tau medical complet.

Absolute

• Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţi
• Pacienţi cu insuficienţă corticosuprarenală netratată adecvat cu corticosteroizi
• Infarct miocardic acut
• Miocardită acută
• Pancardită acută
• Tratamentul concomitent în timpul sarcinii cu levotiroxină şi cu un medicament antitiroidian pentru hipertiroidism

Lista reactiilor nu inseamna ca ti se va intampla tie — sunt evenimente raportate in studii clinice si in faza de farmacovigilenta. Frecventa indica probabilitatea statistica, nu certitudinea.

Daca iei alte medicamente, suplimente sau tratamente naturiste, spune-i medicului si farmacistului — ei verifica daca exista interactiuni periculoase pentru cazul tau.

• Warfarină, dicumarol, acenocumarol, fenindionă: efectele anticoagulante sunt crescute la utilizarea concomitentă cu levotiroxină
• Imipramină, amitriptilină şi alte antidepresive triciclice: răspunsul antidepresiv poate fi accelerat de utilizarea concomitentă a levotiroxinei
• Sucralfat, polistiren sulfonat sodic, colestiramină: reduc absorbţia intestinală a levotiroxinei
• Cimetidină, hidroxid de aluminiu, carbonat de calciu, sulfat feros: reduc absorbţia levotiroxinei din tractul gastro-intestinal
• Carbamazepină, fenitoină, fenobarbital, primidonă, rifampicină: cresc metabolizarea levotiroxinei
• Medicamente hipoglicemiante (insulină, antidiabetice orale): levotiroxina poate creşte cerinţele de insulină sau de medicamente hipoglicemiante orale
• Digoxină: doza de digoxină poate necesita ajustare la iniţierea tratamentului cu levotiroxină; la pacienţii hipertiroidieni doza de digoxină poate necesita creştere treptată
• Ketamină: la administrarea concomitentă s-au raportat cazuri de hipertensiune arterială marcată şi tahicardie
• Lovastatină: s-a raportat că a determinat un caz de hipotiroidism şi un caz de hipertiroidism la administrare concomitentă cu levotiroxină
• Fenilbutazonă, acid acetilsalicilic: în timpul tratamentului concomitent cu levotiroxină au fost observate concentraţii plasmatice totale fals reduse
• Propranolol: levotiroxina accelerează metabolizarea propranololului
• Estrogeni, medicamente conţinând estrogen, contraceptive orale: pot creşte doza necesară de tratament tiroidian
• Androgeni, corticosteroizi: pot scădea concentraţiile plasmatice ale globulinelor care leagă tiroxina
• Amiodaronă: poate reduce efectele hormonilor tiroidieni şi poate declanşa atât hipertiroidism cât şi hipotiroidism; inhibă conversia periferică a T4 în T3
• Sertralină: poate scădea efectele levotiroxinei
• Litiu: acţionează direct asupra glandei tiroide şi inhibă eliberarea hormonilor tiroidieni determinând hipotiroidism clinic
• Clorochinei în asociere cu proguanil: s-a observat o concentraţie crescută a hormonului stimulator al tiroidei la un pacient tratat cu levotiroxină
• Simpatomimetice: levotiroxina poate intensifica efectele acestora asupra funcţiei cardiace; hormonii tiroidieni pot creşte sensibilitatea receptorilor la catecolamine
• Orlistat: poate scădea absorbţia levotiroxinei ducând la hipotiroidism şi/sau control redus al hipotiroidismului
• Inhibitori de protează (ritonavir, indinavir, lopinavir): pot influenţa efectul levotiroxinei; se recomandă monitorizarea parametrilor hormonilor tiroidieni şi ajustarea dozei dacă este necesar
• Sevelamer: poate scădea absorbţia levotiroxinei; se recomandă monitorizarea funcţiei tiroidiene şi ajustarea dozei dacă este necesar
• Inhibitori de tirozinkinază (imatinib, sunitinib): pot scădea eficacitatea levotiroxinei; se recomandă monitorizarea funcţiei tiroidiene şi ajustarea dozei dacă este necesar
• Propiltiouracil, glucocorticoizi, beta-simpatolitice, substanţe de contrast care conţin iod: inhibă conversia periferică a T4 în T3
• Biotină: poate interfera cu imunoevaluările tiroidiene bazate pe interacţiunea biotină/streptavidină, ducând la rezultate fals scăzute sau fals crescute
• Barbiturice, carbamazepină, sunătoare (Hypericum perforatum L.): inductori enzimatici care pot mări clearance-ul hepatic al levotiroxinei, reducând concentraţiile serice ale hormonului tiroidian
• Produse din soia: pot reduce absorbţia intestinală a levotiroxinei; poate fi necesară ajustarea dozei
• Inhibitori ai pompei de protoni (IPP): pot cauza scăderea absorbției hormonilor tiroidieni prin creşterea pH-ului gastric

Doza orientativa din RCP. Nu schimba doza si nu opri tratamentul fara sa intrebi medicul. Doza ta personala poate diferi in functie de varsta, greutate, alte boli si alte tratamente.

Adult

Hipotiroidism (adulţi şi adolescenţi peste 12 ani): doză iniţială 50-100 micrograme/zi, doză de întreţinere 100-200 micrograme/zi, ajustată cu creşteri de 25-50 micrograme la interval de 3-4 săptămâni. Guşă difuză netoxică sau guşă asociată cu tiroidită Hashimoto: 50-200 micrograme/zi. Tratament supresor în tumorile maligne tiroidiene: 150-300 micrograme/zi. Levotiroxina se administrează ca doză unică, pe stomacul gol, de obicei înainte de micul dejun.

Copil

Doza de întreţinere: 100-150 micrograme/m² suprafaţă corporală/zi. Nou-născuţi şi sugari cu hipotiroidism congenital: doză iniţială 10-15 micrograme/kg/zi în primele 3 luni, ulterior ajustată individual. Copii cu hipotiroidism dobândit: doză iniţială 12,5-50 micrograme/zi, crescută treptat la interval de 2-4 săptămâni. Sugarilor trebuie să li se administreze întreaga doză zilnică cu cel puţin o jumătate de oră înainte de prima masă a zilei.

Varstnic

Tratamentul trebuie iniţiat cu o doză iniţială mică (de exemplu 12,5 micrograme/zi), crescută lent şi la intervale lungi (de exemplu creştere graduală cu 12,5 micrograme/zi la interval de două săptămâni), cu monitorizare frecventă. Poate fi luată în considerare o doză mai mică decât doza optimă de substituţie.

Sarcina

Femeile cu hipotiroidism tratate cu levotiroxină care rămân gravide trebuie atent monitorizate. Levotiroxina sodică nu traversează rapid bariera placentară în trimestrul II şi III, dar poate traversa rapid în trimestrul I. Nu sunt cunoscute efecte carcinogene sau teratogene la dozele terapeutice recomandate. Dozele mari excesive pot avea efect negativ asupra dezvoltării fătului. Tratamentul trebuie urmat consecvent în timpul sarcinii; doza poate necesita creştere. Tratamentul asociat cu levotiroxină şi medicamente antitiroidiene nu este indicat în timpul sarcinii. Testele de diagnostic de supresie tiroidiană nu trebuie efectuate în timpul sarcinii.

Alaptare

Levotiroxina este eliminată în laptele matern, dar concentraţiile obţinute la dozele terapeutice recomandate nu sunt suficiente pentru inducerea hipertiroidismului sau a supresiei secreţiei TSH la sugar. Levotiroxina poate fi utilizată în timpul alăptării.

Condus vehicule

Nu s-au efectuat studii privind efectele asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje. Deoarece levotiroxina este identică cu hormonul tiroidian natural, nu este de aşteptat să aibă vreo influenţă asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje.