Anevrismul aortei abdominale — dilatatia silentioasa cu risc letal

Anevrismul aortei abdominale (AAA) este dilatatia permanenta a aortei sub diafragm peste 3 cm. Frecventa la barbati peste 65 ani fumatori sau cu hipertensiune. Asimptomatic pana la fisurare. Screening ecografic unic intre 65-75 ani la barbati a redus mortalitatea cu peste 40%. Operatie la diametru peste 5,5 cm sau crestere rapida.

8 min de cititActualizat 21 mai 2026Revizuit medical

Pe scurt

  • Anevrism = dilatatie peste 50% fata de diametrul normal — la aorta abdominala peste 3 cm.
  • Frecventa 5-7% la barbati peste 65 ani; femeile sunt mai rar afectate dar fisureaza la diametre mai mici.
  • Asimptomatic in 75% din cazuri pana la fisurare.
  • Mortalitatea fisurarii spontane: 80-90% (30-50% in spital chiar operate).
  • Indicatii de operatie: diametru >= 5,5 cm la barbati, >= 5 cm la femei, crestere > 1 cm/an, simptomatic.

Cum apare anevrismul aortic

Aorta abdominala normala — diametru 2,0-2,5 cm.

Anevrism — diametru transversal peste 3 cm.

Cauza principala — ateroscleroza cu degenerare a tunicii medii a peretelui aortic.

Mecanism — pierderea fibrelor elastice si de colagen, infiltratie inflamatorie, distructie enzimatica progresiva.

Localizare cea mai frecventa — infrarenala (peste 90%).

Forme rare: anevrism micotic (infectios), inflamator, dupa traumatism.

Frecvent asociat cu anevrism iliac, popliteal sau aortic toracic.

Factori de risc

Modificabili — cu impact major:

• Fumat — creste riscul de 5-7 ori; cea mai puternica asociere modificabila.

• Hipertensiune arteriala.

• Hipercolesterolemie.

• Boala arteriala periferica sau cardiopatie ischemica cunoscuta.

Nemodificabili:

• Varsta > 65 ani.

• Sex masculin (4-6 ori mai frecvent).

• Etnia europeana.

• Antecedente familiale de anevrism la rude de gradul 1 — risc dublu.

• Boli de tesut conjunctiv (sindrom Marfan, Ehlers-Danlos vascular).

Simptome si screening

Asimptomatic in 75% din cazuri — descoperit la examen abdominal de rutina, ecografie sau computer tomograf pentru alta indicatie.

Simptome posibile:

• Pulsatie vizibila sau palpabila supraombilical.

• Disconfort surd in flanc sau in spate.

• Senzatie de plenitudine abdominala.

Fisurare — urgenta amenintatoare:

• Triada clasica — durere abdominala brusca, hipotensiune, masa pulsatila palpabila (prezenta doar in 50%).

• Iradiere in flanc sau in spate — frecvent confundata cu colica renala.

• Soc circulator.

Screening:

• Ecografie abdominala unica la toti barbatii intre 65 si 75 ani — recomandare ferma SUA si UE.

• Femei peste 65 ani cu istoric familial sau fumatoare — discutie individuala.

• Frecventa de monitorizare dupa diagnostic — la 6-12 luni pentru 3,0-4,4 cm; la 3-6 luni pentru 4,5-5,4 cm.

Tratament

Conservator — pentru anevrisme sub pragul de operatie:

• Renuntarea obligatorie la fumat.

• Controlul strict al tensiunii arteriale (sub 140/90 mmHg).

• Statina pentru reducerea riscului cardiovascular global.

• Aspirina daca exista boala cardiovasculara aterosclerotica.

• Beta-blocant nu mai este recomandat ca terapie specifica.

Chirurgie — indicatii:

• Diametru >= 5,5 cm la barbat sau >= 5 cm la femeie.

• Crestere > 1 cm pe an.

• Simptomatic.

• Fisurare sau iminenta de fisurare.

Doua tehnici principale:

1. Reparatie endovasculara (EVAR):

• Plasarea unei endoproteze prin arterele femurale.

• Mortalitate perioperatorie 1-2%.

• Recuperare scurta — externare la 2-4 zile.

• Necesita supraveghere imagistica pe viata.

2. Reparatie chirurgicala deschisa:

• Inlocuirea aortei cu proteza Dacron.

• Mortalitate perioperatorie 3-5%.

• Recuperare lunga — 5-10 zile internare, 4-8 saptamani convalescenta.

• Durabilitate excelenta — supraveghere minimala dupa.

Sfat educational, nu tratament medical.

Fisurare anevrism — urgenta vitala

Mortalitate globala 80-90%; 50% mor inainte de a ajunge la spital.

Mortalitate in spital chiar dupa operatie: 30-50%.

Diagnostic suspect — durere abdominala brusca + colaps la pacient peste 60 ani.

Computer tomograf cu contrast la pacient stabil; transport rapid in sala de operatie la instabil.

Centre cu experienta in EVAR de urgenta au mortalitate redusa.

Mesaj cheie — screening-ul previne fisurarea. Operatia elective are mortalitate 1-5%; cea de urgenta — 30-50%.

La ce specialist mergi

Primul pas: Medic primar pentru screening si trimitere.

  • Chirurg vascular
  • Cardiolog (evaluare risc operator)
  • Radiolog interventionist

Urgenta: 112 — spital cu chirurgie vasculara disponibila 24/7.

Costuri si decontare in Romania

Investigatii

  • Consult chirurg vascular: 250-500 RON privat; gratuit cu CNAS.
  • Ecografie aorta abdominala: 150-400 RON; gratuit cu trimitere in screening.
  • Computer tomograf abdomen cu contrast: 800-1800 RON.

Tratament

  • EVAR (cu endoproteza): 30000-80000 RON privat; decontat in spitalele publice acreditate.
  • Reparatie chirurgicala deschisa: 25000-60000 RON privat; decontata in stat.
  • Stative si proteze incluse cu indicatie — pot necesita coplata pentru modele speciale.

Sfat educational, nu tratament medical.

CNAS: Interventiile pentru anevrism aortic sunt decontate complet in regim de urgenta. In regim electiv — decontate cu trimitere in centrele acreditate. Endoprotezele complexe pot necesita aprobari speciale.

Preturile sunt orientative, variaza intre clinici si in timp.

Ce sa intrebi medicul

Bifeaza intrebarile care te intereseaza si copiaza-le pe telefon. Le ai cu tine la consult — fara sa uiti ce voiai sa intrebi.

Cand sa revii la control

  • Anevrism < 4 cm — ecografie la 12 luni.
  • Anevrism 4-4,5 cm — ecografie la 12 luni.
  • Anevrism 4,5-5,4 cm — ecografie la 3-6 luni.
  • Dupa EVAR — computer tomograf la 1, 6 si 12 luni, apoi anual.
  • Dupa chirurgie deschisa — control la 6-12 luni, apoi la 5 ani.
  • Renuntarea la fumat este cea mai importanta masura pe termen lung.

Mituri vs realitate

Mit: Anevrismul mic poate fi tratat cu medicamente care il micsoreaza.

Fapt: FALS — niciun medicament nu reduce dimensiunea unui anevrism. Tratamentul medical incetineste cresterea si reduce mortalitatea cardiovasculara generala.

Mit: Efortul fizic poate sparge anevrismul.

Fapt: PARTIAL — eforturile foarte mari (ridicare de greutati extreme) pot creste tranzitoriu tensiunea. Exercitiul moderat este benefic.

Mit: EVAR este mereu mai bun decat chirurgia deschisa.

Fapt: PARTIAL — EVAR are mortalitate perioperatorie mai mica, dar necesita supraveghere pe viata si o rata mai mare de reinterventii.

Glosar termeni

Aorta abdominala
Continuarea aortei toracice sub diafragm, pana la bifurcatia iliaca.
Anevrism
Dilatatie permanenta a unui vas peste 50% din diametrul normal.
EVAR
EndoVascular Aneurysm Repair — plasarea endoprotezei prin artere femurale.
Endoleak
Scurgere de sange in sacul anevrismal dupa EVAR — necesita supraveghere imagistica.
Screening
Investigare a persoanelor asimptomatice pentru depistare precoce.

Surse

Articolul este bazat pe informatii din urmatoarele surse oficiale, verificabile public:

Discutii pe acest subiect

Intrebari generale si experiente impartasite. NU consultatie medicala.

Thread nou

Niciun thread inca pe acest subiect. Fii primul care intreaba sau impartaseste o experienta.

Consulta un medic pentru un verdict final. Acest articol este educational. Nu interpreta singur/a un rezultat si nu incepe/modifica un tratament doar pe baza acestor informatii. In caz de urgenta apelam 112.

MedExplainer este o platforma de educatie medicala. Nu oferim diagnostic, tratament sau sfat medical personalizat si nu inlocuim consultul unui medic. In caz de urgenta, suna 112.