Cardiologie
Boli de inima si vase: hipertensiune, aritmii, infarct, insuficienta cardiaca.
Hipertensiunea arteriala: ce inseamna, cum se masoara si cum se controleaza
Hipertensiunea creste riscul de infarct, AVC si boala renala. Afla cand valorile sunt prea mari, ce inseamna „10 cu 7” si ce poti face astazi.
Colesterolul marit: ce inseamna LDL, HDL, trigliceride si cat de ingrijorator e
Nu tot colesterolul e „rau”. Afla ce masoara fiecare valoare, ce e „bun” si ce e „rau”, si cand e nevoie de statine.
Fibrilatia atriala: ritm neregulat al inimii si risc de AVC
Fibrilatia atriala este cea mai frecventa aritmie. Daca nu se trateaza, creste de 5 ori riscul de AVC. Afla cum se diagnosticheaza si cum se controleaza.
Infarctul miocardic: simptome de urgenta si ce trebuie sa faci
Infarctul ucide in primele ore. Recunoasterea rapida si apelul 112 salveaza vieti. Afla simptomele tipice si atipice si cum se trateaza.
Insuficienta cardiaca: cand inima nu mai pompeaza suficient
Insuficienta cardiaca apare cand inima slabita nu mai poate trimite suficient sange in corp. Cauze frecvente: hipertensiunea, infarctul, valvulopatiile. Cu tratament corect (cele patru clase salvatoare) si stil de viata, prognosticul s-a imbunatatit dramatic.
Angina pectorala: durerea care anunta inima in suferinta
Angina pectorala este durerea toracica produsa de un aport insuficient de oxigen la inima, frecvent prin artere coronare ingustate. Recunoasterea precoce si tratamentul optim previn infarctul si imbunatatesc viata.
Lesin (lesinul): pierdere brusca de cunostinta — cand este o urgenta
Lesin este pierderea brusca, scurta a cunostintei prin scaderea fluxului sanguin cerebral. Majoritatea (60%) sunt vasovagale (reflexe), benigne. Dar lesin cardiogenica este o cauza importanta de moarte subita. Diferentierea este esentiala.
Boala arteriala periferica (BAP): claudicatia care semnaleaza riscul cardiac
Boala arteriala periferica este ingustarea arterelor membrelor (frecvent inferioare) prin ateroscleroza. Simptom principal: claudicatia intermitenta — durere in muschi la mers, ameliorata de repaus. Marker puternic pentru risc cardiovascular general — infarct, AVC.
Miocardita acuta: inflamatia muschiului inimii — frecvent virala, uneori grava
Miocardita este inflamatia miocardului, frecvent dupa o infectie virala. Simptome variabile: de la usoare (oboseala, palpitatii) pana la insuficienta cardiaca severa sau moarte subita. Diagnostic prin ECG, ecocardiografie, RMN cardiac, troponine. Tratament: suport + tratamentul cauzei.
Stenoza aortica: ingustarea valvei aortice — frecventa la varstnici
Stenoza aortica este ingustarea progresiva a valvei aortice. La varstnici, cea mai frecventa cauza este calcificarea degenerativa. Simptome tipice: lipsa de aer, lesin la efort, angina. Singurul tratament curativ — protezarea valvulara (TAVI sau chirurgicala).
Endocardita infectioasa: infectia valvelor inimii — urgenta cardiovasculara
Endocardita infectioasa este o infectie bacteriana a endocardului (frecvent valvele cardiace). Mortalitate inalta fara tratament prompt. Suspecteaza la pacient cu febra prelungita + valvulopatie / proteza valvulara. Necesita antibiotic IV prelungit + frecvent chirurgie valvulara.
Pericardita acuta: durere toracica caracteristica si frecatura pericardica
Pericardita acuta este inflamatia pericardului (sacul din jurul inimii). Frecvent virala, idiopatica sau autoimuna. Simptom dominant: durere toracica pleuritica, accentuata la inspir, ameliorata la aplecare inainte. Frecvent autolimitata. Tratament: AINS + colchicina.
Tromboflebita superficiala: cheag intr-o vena superficiala — frecvent benigna
Tromboflebita superficiala este formarea unui cheag intr-o vena superficiala, frecvent in membrele inferioare. Frecvent in zone cu varice. Apare ca un cordonel rosu, dureros, palpabil. Frecvent benigna, dar atentie la riscul de extindere spre venele profunde (TVP).
Cardiomiopatia hipertrofica: ingrosarea genetica a muschiului inimii
Cardiomiopatia hipertrofica (CMH) este o boala genetica caracterizata prin ingrosarea anormala a muschiului ventriculului stang. Cea mai frecventa cauza de moarte subita la tineri si sportivi. Frecvent asimptomatica — descoperita la rude / sportivi. Diagnostic prin ecocardiografie + RMN cardiac. Tratament: beta-blocante, ablatii, miectomie chirurgicala, defibrilator implantabil la risc inalt.
Boala Buerger: tromboangeita obliteranta — vasculita rara legata de fumat
Boala Buerger (tromboangeita obliteranta) este o vasculita rara, inflamatorie si trombozica, ce afecteaza arterele si venele de calibru mic si mediu de la membrele inferioare si superioare. Predomina la barbati tineri fumatori. Cauza precisa este necunoscuta, dar fumatul este factor declansator esential. Simptome: claudicatia intermitenta, durere de repaus, ulcere ischemice, gangrene. Diagnostic clinic + angiografie. Tratament: RENUNTAREA LA FUMAT este esentiala. Vasodilatatoare, antiagregante, eventual amputatii.
Disectia de aorta: urgenta cardiovasculara cu durere toracica brusca
Disectia de aorta este o ruptura a peretelui aortei in care sangele intra in stratul mediu si propagand creeaza un lumen fals. URGENTA absoluta cu mortalitate inalta. Caracteristic: durere toracica BRUSCA, FOARTE SEVERA, descrisa ca rupere sau sfasiere, frecvent iradiind in spate. Doua tipuri majore (Stanford A si B). Cauze: hipertensiune (cea mai frecventa), boli ale tesutului conjunctiv (Marfan, Ehlers-Danlos), varsta. Diagnostic urgent prin angio-CT. Tratament: chirurgie de urgenta pentru tipul A, tratament medical agresiv pentru tipul B.
Sindromul Marfan: boala genetica a tesutului conjunctiv cu risc cardiovascular major
Sindromul Marfan este o boala genetica autozomal dominanta a tesutului conjunctiv, cauzata de mutatii in gena FBN1 (fibrilina-1). Manifestari: statura inalta, brate si degete lungi, hiperflexibilitate articulara, deformari toracice, miopie sau dezlipire de retina, dilatare aortica si insuficienta valvulara aortica. Risc principal: disectie de aorta. Diagnostic clinic (criteriile Ghent) + test genetic. Tratament: beta-blocante sau ARB, surveillance imagistica anuala, chirurgie aortica profilactica.
Cardiomiopatia dilatativa — dilatare ventriculara cu disfunctie sistolica
Boala miocardica cu dilatare a ventriculelor si disfunctie sistolica. Cauze: genetice, infectioase, toxice, autoimune. Tratament cu medicatie HF, ICD, transplant cardiac in cazuri severe.
Cardiomiopatia restrictiva — disfunctie diastolica cu volume ventriculare normale
Boala miocardica cu functie sistolica conservata dar umplere diastolica afectata. Cauze: amiloidoza, sarcoidoza, hemocromatoza, idiopatic, post-iradiere. Prognostic variabil.
Sindromul Brugada — canalopatie cu risc moarte subita
Tulburare ereditara a canalelor de sodiu cu pattern ECG caracteristic. Risc aritmii ventriculare nocturne, moarte subita la barbati tineri. Tratament: ICD pentru cazuri cu risc inalt.
Sindromul QT lung — canalopatie cu risc torsada varfurilor
Boala ereditara cu prelungire interval QT, risc torsada varfurilor si moarte subita. Tratament: beta-blocant (nadolol/propranolol), ICD in cazuri severe, evitare medicamente QT-prelungitoare.
Sindromul Wolff-Parkinson-White (WPW) — preexcitatie ventriculara
Anomalie congenitala cu cale accesorie atrio-ventriculara. Risc tahiaritmii (AVRT, fibrilatie atriala cu raspuns rapid prin cale accesorie). Ablatie prin cateter — vindecare.
Anevrismul aortei abdominale — dilatatia silentioasa cu risc letal
Anevrismul aortei abdominale (AAA) este dilatatia permanenta a aortei sub diafragm peste 3 cm. Frecventa la barbati peste 65 ani fumatori sau cu hipertensiune. Asimptomatic pana la fisurare. Screening ecografic unic intre 65-75 ani la barbati a redus mortalitatea cu peste 40%. Operatie la diametru peste 5,5 cm sau crestere rapida.
Lesin — pierderea brusca a cunostintei, abordare structurata
Lesin este o pierdere de cunostinta tranzitorie prin hipoperfuzie cerebrala globala. Trei mari categorii — reflexa (vasovagala, situational), ortostatica, cardiogena. Abordare diagnostica cu scor de risc (San Francisco, OESIL). Lesin cardiogena are mortalitate inalta si necesita investigatii specializate. Lesin reflexa este benigna in majoritatea cazurilor.
Disectia aortica — urgenta cardiovasculara cu mortalitate inalta
Disectia aortica este una dintre cele mai severe urgente cardiovasculare. Aparitia unei rupturi in tunica intima a aortei creeaza un fals lumen. Mortalitate netratata 1% / ora in primele 48 ore. Diagnostic prin angio-CT toraco-abdominal. Tip A (aorta ascendenta) — chirurgie urgenta; tip B — tratament medical riguros.
Malformatii cardiace congenitale la adult — viata cu defect din nastere
Tot mai multi pacienti cu malformatii cardiace congenitale ajung la varsta adulta — 90% supravietuiesc datorita progreselor chirurgicale. Cele mai frecvente la adult: defect septal atrial, ventricular, persistenta canal arterial, coarctatie aortica, tetralogia Fallot operata. Necesita urmarire specializata in centre dedicate. Endocardita, aritmii, insuficienta cardiaca — complicatii frecvente.
Miocardita: cand muschiul inimii se inflameaza
Inflamatie a muschiului cardiac, cauzata cel mai frecvent de un virus. Poate trece cu repaus si tratament simptomatic sau poate duce la insuficienta cardiaca daca este severa.
Pericardita: inflamatia sacului care imbraca inima
Pericardul este sacul subtire care inveleste inima. Cand se inflameaza apare durere toracica caracteristica si frecatura pericardica. Majoritatea cazurilor sunt virale si se vindeca cu antiinflamatoare.
Hipotensiunea arteriala: cand tensiunea mica devine o problema
Tensiune scazuta cu ameteala la ridicare, vedere intunecata sau lesin? Afla cand este o problema, ce o declanseaza si cum o gestionezi — fara sa o confunzi cu „norma” individuala.
Hipertensiunea secundara: cand tensiunea mare are o cauza identificabila
Tensiune mare la varsta tanara, brusc agravata sau rezistenta la tratament? La 1 din 10 pacienti exista o cauza specifica (rinichi, hormoni, vase). Afla cand se cauta.
Picioare umflate (edeme la glezne): cauze frecvente si cand este urgenta
Gleznele si picioarele se umfla, mai ales seara? Cauzele variaza de la statul mult in picioare la probleme cardiace, renale sau venoase. Afla ce inseamna semnele asociate.
EKG: ce inseamna fiecare linie din raport si cum se interpreteaza
Ai facut EKG si nu intelegi termenii? Afla ce sunt PR, QRS, QT, axul electric si in ce situatii EKG-ul detecteaza infarct, aritmii, hipertrofii sau ischemii.
Ecocardiografia: ce vede si cum se interpreteaza fractia de ejectie (FE)
Ecocardiografia este ultrasunetul inimii — non-invaziv, fara radiatie, oferind informatii detaliate. Afla ce inseamna fractia de ejectie (FE), valve si cavitati cardiace, cand este nevoie de ecografie transesofagiana.
BNP si NT-proBNP: cum se interpreteaza in insuficienta cardiaca
BNP (Brain Natriuretic Peptide) si forma sa precursoare NT-proBNP sunt marker-i sanguini esentiali pentru diagnosticul si monitorizarea insuficientei cardiace. Afla pragurile, interpretarea si cauzele false-pozitiv.
Cum sa iti masori tensiunea acasa corect — ghid pas cu pas
Tensiunea masurata acasa este mai precisa decat cea de la cabinet. Afla cum sa alegi tensiometrul, cum sa te pregatesti, ce greseli evita si cum interpretezi tendinta de 7 zile pentru diagnostic.
Profilul lipidic: cum se interpreteaza colesterol, LDL, HDL, trigliceride si non-HDL
Cele 4-5 valori din profilul lipidic spun mult despre riscul tau cardiovascular. Afla pragurile, ce inseamna LDL 'rau' vs HDL 'bun', cand se incepe statina si cum citesti raportul complet.
SCORE2: calculatorul de risc cardiovascular pentru urmatorii 10 ani
SCORE2 (Systematic COronary Risk Evaluation 2) este calculatorul european standard pentru estimarea riscului de infarct sau AVC in urmatorii 10 ani. Afla cum se calculeaza, ce inseamna scorul si tintele de tratament pe baza riscului tau.
Coronarografia: cand este indicata, cum se face si ce inseamna rezultatele
Coronarografia este testul de aur pentru diagnosticul bolii coronariene. Afla cand este indicata (durere toracica suspecta, infarct), cum decurge procedura, riscurile si alternativele (CT coronar).
Holter EKG 24-48 ore: cand este indicat si cum se interpreteaza
Holter EKG este monitorizarea continua a ritmului cardiac timp de 24-48 ore. Afla cand este indicat (palpitatii, lesin, evaluare aritmii), cum se foloseste si ce informatii ofera.
Test de efort EKG: cum se face si ce inseamna rezultatul
Testul de efort EKG (treadmill / cicloergometru) evalueaza raspunsul inimii la efort. Util pentru diagnostic cardiopatie ischemica, evaluare aritmii la efort si stratificare risc post-infarct.
MAPA: monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale 24 ore
MAPA (Monitorizare Ambulatorie a Tensiunii Arteriale) inregistreaza tensiunea timp de 24 ore. Detecteaza hipertensiunea de halat alb, hipertensiunea mascata si profilul tensional nocturn — esentiala pentru diagnostic corect.
Anticoagulante orale: warfarina vs DOAC — diferente, indicatii, monitorizare
Anticoagulantele previn cheaguri in fibrilatie atriala, TVP, embolie pulmonara, valve. Comparatie warfarina (Trombostop, Sintrom) vs DOAC (Xarelto, Eliquis, Pradaxa). Indicatii, doze, monitorizare.
Endocardita infectioasa: diagnostic, tratament si profilaxie
Endocardita = infectie endocardului (frecvent pe valve). Diagnostic: hemoculturi + ecocardiografie (criterii Duke). Tratament: antibiotice IV 4-6 saptamani. Profilaxie cu antibiotic la pacienti risc inalt pre-stomatologie.
Statinele in preventia cardiovasculara: cui, cand si de ce
Statinele (atorvastatina, rosuvastatina) reduc colesterolul si risc evenimente CV. Preventie primara (risc inalt) si secundara (post-infarct, AVC). Indicatii, doze, efecte adverse — discutie individualizata.
Aspirina low-dose: cine ar trebui sa o ia in preventia cardiovasculara
Aspirina 75-100 mg / zi — antiagregant in preventia cardiovasculara. INDICATA in preventia secundara (post-infarct, AVC, stent). Restrictiva in preventia primara — risc sangerare > beneficiu CV.
Pacemaker cardiac: cand este indicat, cum se implanteaza si viata cu el
Pacemakerul este un dispozitiv mic implantat sub piele care stimuleaza inima cand bate prea rar. Indicat in bradicardii simptomatice, bloc AV de grad inalt. Durata baterie 8-12 ani.
Defibrilator implantabil (ICD): indicatii si viata cu el
ICD este un dispozitiv care monitorizeaza ritmul cardiac si livreaza soc electric in caz de aritmii ventriculare maligne. Indicat in preventie primara (FEVS sub 35%) sau secundara (post-stop cardiac).
Ablatia cardiaca: cum se face si pentru ce aritmii
Ablatia cardiaca distruge zona din inima responsabila de aritmie folosind cateter cu radiofrecventa sau crioenergie. Eficienta pentru fibrilatie atriala (70-80%), flutter atrial (95%), tahicardii supraventriculare (95%+).
TAVI: inlocuirea percutanata a valvei aortice fara chirurgie deschisa
TAVI (Transcatheter Aortic Valve Implantation) inlocuieste valva aortica stenotica printr-un cateter, fara incizie a sternului. Indicatii: stenoza aortica severa la pacienti cu risc chirurgical crescut sau intermediar.
Insuficienta mitrala: cauze, simptome si tratament modern
Insuficienta mitrala = reflux de sange in atriul stang prin valva mitrala incompetenta. Cauze: prolaps, ischemica, reumatica, calcificare. Tratament: medical, chirurgie, MitraClip percutanat.
Boala Buerger (tromboangeita obliteranta): vasculita asociata fumatului
Boala Buerger = vasculita ocluziva a arterelor mici si medii, asociata strict cu fumatul. Tineri 20-45 ani. Ischemie digitala, ulcere, eventuala amputatie. Singurul tratament eficient: STOP FUMAT.
Tahicardia supraventriculara in crize (TSV): palpitatii bruste, regulate, vindecabile
Tahicardia supraventriculara in crize (TSV) este un grup de aritmii in care frecventa cardiaca creste brusc la 150-220 batai/minut, datorita unui circuit electric anormal situat deasupra ventriculilor (in atrii sau in nodul atrio-ventricular). Cele doua forme principale sunt AVNRT (reintrare nodala atrio-ventriculara — cea mai frecventa, 60%) si AVRT (reintrare prin cale accesorie — frecvent asociata cu sindromul Wolff-Parkinson-White). Episoadele incep si se termina brusc, "ca pe buton", durand minute-ore, cu palpitatii, lipsa de aer, ameteala si rar lesin. Diagnosticul se confirma prin EKG in criza (tahicardie regulata cu complexe inguste, frecvent fara unde P vizibile) sau prin Holter. Tratamentul acut foloseste manevre vagale (Valsalva modificata, masaj sinus carotidian) si adenozina IV; prevenirea se face cu beta-blocante sau verapamil. Ablatia cu cateter (RFCA) este TRATAMENT CURATIV cu rata de succes 95-99% si reprezinta optiunea de prima alegere pentru pacientii cu crize frecvente sau simptomatice.
Sindromul Wolff-Parkinson-White (WPW): cale accesorie congenitala cu risc aritmic
Sindromul Wolff-Parkinson-White (WPW) este o anomalie congenitala in care exista o conexiune electrica anormala (cale accesorie, banded de Kent) intre atriu si ventricul, in plus fata de nodul atrio-ventricular normal. Pe EKG se manifesta caracteristic prin interval PR scurt (<120 ms), unda delta (panta initiala lenta a QRS) si complex QRS largit. Pacientii pot fi asimptomatici ("WPW pattern" pe EKG fara crize) sau simptomatici (sindromul WPW), prezentand tahicardii supraventriculare in crize — in special AVRT (atrioventricular reentrant tachycardia). Riscul cel mai grav este fibrilatia atriala cu conducere rapida prin calea accesorie, care poate degenera in fibrilatie ventriculara si moarte subita cardiaca (risc anual estimat 0.1-0.4%). Stratificarea riscului si decizia tratamentului (supraveghere vs ablatie cu cateter) sunt esentiale, in special la copii, sportivi si profesii de risc. Ablatia cu cateter este TRATAMENT CURATIV cu rata de succes 95-99% si complicatii minime.
Sindromul Brugada: canalopatie genetica cu risc de moarte subita
Sindromul Brugada este o canalopatie cardiaca genetica autozomal dominanta, caracterizata printr-un pattern electrocardiografic specific (supradenivelare ST tip "coved" in derivatiile precordiale drepte V1-V3) si risc crescut de aritmii ventriculare maligne (tahicardie ventriculara polimorfa, fibrilatie ventriculara) cu moarte subita, frecvent nocturna. Boala este cauzata in 20-30% cazuri de mutatii in gena SCN5A (canalul de sodiu cardiac); altele mutatii (CACNA1C, GPD1L, SCN1B) sau combinatii poligenice sunt implicate. Mai frecvent la barbati tineri (raport 8-10:1), in special asiatici ("sindromul mortii subite nocturne neexplicate" - SUNDS in sud-estul Asiei). Declansatori: febra, alcool, cocaina, anumite medicamente. Stratificarea riscului si decizia de implantare a unui ICD (defibrilator cardiac implantabil) sunt cruciale. Tratamentul include ICD pentru preventie, chinidina pentru reducerea aritmiilor, ablatia epicardica RVOT in cazuri refractare.
Tetralogia Fallot: cea mai frecventa cardiopatie congenitala cianogena
Tetralogia Fallot este cea mai frecventa cardiopatie congenitala cianogena, cu o incidenta de ~1 la 3500 nasteri. A fost descrisa in 1888 de Etienne-Louis Arthur Fallot ca asociere a 4 defecte cardiace: (1) STENOZA PULMONARA (frecvent infundibulara), (2) DEFECT SEPTAL VENTRICULAR (DSV) mare, (3) CALARE A AORTEI peste septul interventricular, (4) HIPERTROFIE A VENTRICULULUI DREPT. Aceste defecte produc sunt dreapta-stanga si invinetire progresiva la sugar. Cea mai dramatica manifestare sunt CRIZELE HIPOXICE ("tet spells") — episoade de invinetire brusca, plans inconsolabil, pierderea constientei — declansate de plans, alimentatie, defecatie. Corectia chirurgicala TOTALA este realizata in primul an de viata si include inchiderea DSV-ului si relevarea obstructiei pulmonare. Supravietuirea pe termen lung depaseste 90% in centrele moderne. Adultii cu Fallot operat ("GUCH" — Grown-Up Congenital Heart) necesita SUPRAVEGHERE PE VIATA pentru complicatii: regurgitatie pulmonara, aritmii ventriculare, insuficienta cardiaca dreapta — multi vor necesita inlocuirea valvei pulmonare la varsta adulta.
Defect septal atrial (DSA): comunicarea anormala intre atrii
Defectul septal atrial (DSA) este o cardiopatie congenitala in care exista o comunicare anormala intre atriul stang si atriul drept, prin septul interatrial. Reprezinta una dintre cele mai frecvente cardiopatii congenitale (10-15% din totalul cardiopatiilor congenitale, ~1 la 1500 nasteri). Cele 4 tipuri principale sunt: OSTIUM SECUNDUM (cel mai frecvent, 75%), OSTIUM PRIMUM (15-20%, asociat cu defecte AV), SINUS VENOSUS (5-10%, frecvent cu drenaj venos pulmonar aberant) si SINUS CORONARIAN (rar). Suntul stanga-dreapta (de la presiune mai mare in atriul stang catre cel drept) duce la supraincarcare volemica a inimii drepte si circulatiei pulmonare. Frecvent ASIMPTOMATIC in copilarie, multi pacienti sunt diagnosticati la varsta adulta cu palpitatii (fibrilatie atriala), lipsa de aer la efort sau cu prilejul unei embolii paradoxale (AVC criptogenic). Diagnosticul se face prin ecocardiografie. Inchiderea DSA-ului ostium secundum se realizeaza in majoritatea cazurilor PERCUTANAT (transcateter, cu dispozitive Amplatzer sau Occlutech), iar pentru celelalte tipuri — chirurgical. Inchiderea timpurie previne complicatiile tardive (insuficienta cardiaca dreapta, fibrilatie atriala, hipertensiune pulmonara, embolii paradoxale).
Stenoza mitrala: ingustarea valvei mitrale, frecvent dupa febra reumatismala
Stenoza mitrala reprezinta ingustarea orificiului valvei mitrale (in mod normal 4-6 cm² la adult), cu obstructionarea umplerii ventriculului stang in diastola. Cauza dominanta global ramane FEBRA REUMATISMALA (chiar daca rara in tarile dezvoltate, este cea mai frecventa cauza in tarile in curs de dezvoltare si la imigrantii din zone endemice). Alte cauze: calcifierea valvulara degenerativa (la varstnici), congenitala (rar), radiotherapia mediastinala, lupus, endocardita. Sangele se acumuleaza in atriul stang, care se dilata si dezvolta presiune crescuta, transmisa retrograd in venele pulmonare → HIPERTENSIUNE PULMONARA → INSUFICIENTA CARDIACA DREAPTA. Cea mai frecventa complicatie este FIBRILATIA ATRIALA (40-75% in stenoza moderata-severa), care creste dramatic riscul de EMBOLIE SISTEMICA (AVC). Diagnosticul se face prin ecocardiografie (planimetria suprafetei mitrale, gradient transvalvular, presiune pulmonara). Tratamentul include valvuloplastia cu balon (PMC — Percutaneous Mitral Commissurotomy) pentru stenoza severa simptomatica cu anatomie favorabila (scor Wilkins ≤8), si chirurgia (comisurotomie deschisa, inlocuire valvulara) pentru cazuri complexe. Anticoagularea cu WARFARINA (nu DOAC!) este obligatorie in caz de FA asociata.
Coartatia aortei: ingustare congenitala a aortei toracice
Coartatia aortei (CoA) este o cardiopatie congenitala in care exista o ingustare segmentara a aortei toracice, in mod tipic imediat dupa originea arterei subclaviculare stangi, la nivelul ligamentului arterial ("juxtaductala"). Reprezinta 5-8% din cardiopatiile congenitale, cu incidenta ~1 la 2500 nasteri vii. Mai frecventa la barbati (raport 2:1) si asociata cu sindromul Turner (15-20% au CoA), valva aortica bicuspida (50-80%), DSV. Fiziopatologia este HIPERTENSIUNEA in jumatatea superioara a corpului (in amonte de stenoza) si HIPOTENSIUNEA in jumatatea inferioara (in aval). Manifestarile depind de severitate si varsta: SUGARII cu coartatie severa ductoaceredependent dezvolta soc cardiogen la inchiderea ductului; COPIII si ADULTII sunt frecvent asimptomatici, fiind descoperiti la examen de rutina cu HIPERTENSIUNE arteriala neexplicata la membrele superioare + PULSURI FEMURALE SLABE/ABSENTE. Examenul cheie: diferenta de TA intre brate si picioare >20 mmHg + suflu sistolic in spatele toracic. Diagnosticul se confirma prin ecocardiografie + CT/RMN aorta. Tratamentul depinde de varsta: SUGARI/COPII MICI — chirurgie (rezectie + anastomoza termino-terminala, plastie cu lambou subclavicular); ADOLESCENTI/ADULTI — STENT PERCUTANAT (preferat azi). Toate cazurile necesita SURVEILLANCE PE VIATA pentru complicatii (restenoza, anevrisme, hipertensiune reziduala, valvulopatii asociate).
Palpitatii: cand sunt benigne si cand alarmante
Senzatia de batai puternice sau neregulate ale inimii. Majoritatea palpitatiilor sunt benigne (cafeina, stres, extrasistole), dar unele indica aritmii care necesita tratament. Cand sa investighezi.
Hipertensiune rezistenta la tratament: cand 3 medicamente nu sunt suficiente
Definitie, cauze frecvente (non-aderenta, doze suboptime, secundara), evaluare sistematica si terapie cu spironolactona / denervare renala.
Lesin: cum diferentiezi cauza benigna de urgenta cardiaca
Lesin vasovagala, ortostatica, cardiaca. Stratificare riscului, tilt test, ECG. Cand sa spitalizezi, cand sa observi.
Hipotensiune ortostatica: vertij la ridicare, cauze, tratament
Scadere TA > 20/10 in 3 min de ortostatism. Cauze: medicamente, deshidratare, disautonomie, varsta. Tratament: hidratare, sare, ciorapi compresivi.