Sindromul de colon iritabil (IBS): cauze, declansatori si tratament

Sindromul de colon iritabil (IBS — Irritable Bowel Syndrome) este o tulburare functionala a intestinului, in care durerea abdominala si modificarile de tranzit apar fara nicio leziune structurala vizibila la investigatii.

Mecanismul nu este complet inteles. Se incrimineaza o combinatie de: sensibilitate viscerala crescuta (intestinul „simte” mai intens contractiile normale), modificari ale microbiomului intestinal, comunicare anormala intre creier si intestin (axa creier-intestinAxa creier-intestinComunicarea bidirectionala intre sistemul nervos si tractul digestiv; implicata in patogeneza IBS.), inflamatie de grad scazut.

Afecteaza ~10-15% din populatie, mai des femeile (raport 2:1). Debut tipic 20-40 ani. Calitatea vietii poate fi semnificativ afectata, dar IBS NU este o boala periculoasa, NU evolueaza spre cancer si NU produce complicatii structurale.

Criteriile Roma IVRoma IVCriterii internationale folosite pentru diagnosticul tulburarilor digestive functionale.: durere abdominala recurenta cel putin o data pe saptamana in ultimele 3 luni, asociata cu cel putin 2 din urmatoarele: legata de defecatie, asociata cu modificarea frecventei scaunului, asociata cu modificarea consistentei scaunului.

Tipuri:

• IBS-D (diaree predominanta): scaune frecvente, moi, urgente.

• IBS-C (constipatie predominanta): scaune rare, dure, dificile.

• IBS-M (mixt): alternanta constipatie-diaree.

• IBS-U (nespecificat): pattern neclar.

Simptome asociate frecvente: balonare, distensie abdominala, mucus in scaun, senzatia de evacuare incompleta, durere care se amelioreaza dupa defecatie.

Simptomele pot fluctua — perioade de exacerbare alternate cu perioade asimptomatice.

IBS este un diagnostic clinic, pus pe baza criteriilor Roma IVRoma IVCriterii internationale folosite pentru diagnosticul tulburarilor digestive functionale.. Investigatiile servesc la excluderea altor boli care pot avea simptome similare:

• Hemograma + CRP/VSH — exclud anemia, inflamatia.

• CalprotectinaCalprotectinaProteina prezenta in scaun in inflamatia intestinala; marker pentru a distinge IBS de bolile inflamatorii. fecala — markeur de inflamatie intestinala; daca e crescuta, suspiciune de boala inflamatorie intestinala (Crohn, colita ulcerativa).

• Anticorpi anti-transglutaminaza tisulara (tTG-IgA) — screening pentru boala celiaca.

• TSH — hipertiroidism (poate da diaree).

• Coproparazitologic — exclude infectiile parazitare.

• Test respirator cu lactuloza/lactoza — exclud intoleranta la lactoza, SIBOSIBOSindromul de suprapopulare bacteriana a intestinului subtire — poate mima IBS. (sindromul de suprapopulare bacteriana).

• Colonoscopie: nu este obligatorie la IBS tipic, dar se face la simptome de alarma (sange in scaun, scadere in greutate, anemie, debut > 50 ani, istoric familial cancer colorectal).

Alimente FODMAPFODMAPCarbohidrati fermentabili (oligo-, di-, mono-zaharide si polioli) care pot declansa simptome la pacientii cu IBS. (oligo-, di-, mono-zaharide si polioli fermentabili): lapte si lactate (lactoza), ceapa, usturoi, mere, pere, prune, miere, indulcitori artificiali (sorbitol, manitol), leguminoase (fasole, naut, mazare), grau.

Cofeina si alcool — accelereaza tranzitul.

Mancare grasa sau prajita.

Mese mari, neregulate, sarite.

Stresul si anxietatea — declansatori puternici prin axa creier-intestinAxa creier-intestinComunicarea bidirectionala intre sistemul nervos si tractul digestiv; implicata in patogeneza IBS..

Schimbari de rutina (calatorii, mese in oras).

Menstruatia — multe femei au exacerbari premenstrual.

Infectii intestinale recente (gastroenterita) — pot declansa IBS post-infectios.

Dieta low-FODMAPFODMAPCarbohidrati fermentabili (oligo-, di-, mono-zaharide si polioli) care pot declansa simptome la pacientii cu IBS. — cel mai eficient tratament cu suport stiintific. Trei faze:

1. Eliminare (4-6 saptamani): exclude toate FODMAPFODMAPCarbohidrati fermentabili (oligo-, di-, mono-zaharide si polioli) care pot declansa simptome la pacientii cu IBS.-urile.

2. Reintroducere (6-8 saptamani): adauga unul cate unul, urmaresti tolerabilitatea.

3. Personalizare: dieta pe termen lung doar cu cele care iti dau simptome.

Ideal cu un nutritionist specializat. Aplicatii utile: Monash University FODMAPFODMAPCarbohidrati fermentabili (oligo-, di-, mono-zaharide si polioli) care pot declansa simptome la pacientii cu IBS. Diet.

Alte recomandari generale:

• Fibre solubile (psyllium, ovaz) — ajuta la IBS-C; cele insolubile (tarate) pot agrava.

• Bea 1.5-2 L apa/zi.

• Mese regulate, mai mici, masticatie inceata.

• Limita alcool, cafea, bauturi carbogazoase.

• Probiotice — utile in unele cazuri (Bifidobacterium infantis 35624, VSL#3); efect variabil.

Sfat educational, nu tratament medical.

Pentru IBS-C (constipatie):

• Macrogol (PEG 3350) — laxativ osmotic, sigur pe termen lung.

• Lactuloza.

• Linaclotid sau lubiproston (in cazuri severe).

Pentru IBS-D (diaree):

• Loperamida — pentru urgente; nu se foloseste cronic.

• Eluxadolina sau rifaximina (in cazuri severe).

Pentru durere si spasme:

• Antispastice (mebeverina, otilonium, alverina, ulei de menta in capsule enterice).

Pentru componenta anxioasa / dureri persistente:

• Antidepresive triciclice in doza mica (amitriptilina 10-25 mg seara) — eficiente in IBS-D si dureri.

• ISRS (sertralina, escitalopram) — utile in IBS-C si anxietate asociata.

Terapie psihologica: terapie cognitiv-comportamentala, hipnoterapie focalizata pe intestin — au dovezi solide.

Sfat educational, nu tratament medical.

IBS NU produce: sange in scaun, scadere in greutate inexplicabila, febra, anemie, durere care te trezeste din somn, semne sistemice.

Daca apar oricare din semnele de mai sus, sau daca simptomele incep brusc dupa 50 ani — investigatii pentru a exclude alte boli (cancer colorectal, boala inflamatorie intestinala, infectii).