Fibroamele uterine: tumori benigne frecvente cu evolutie individuala

Fibroamele uterine (numite si miomi sau leiomioame) sunt tumori benigne formate din muschiul neted al uterului (miometruMiometruStratul muscular al uterului.) si tesut conjunctiv. Nu sunt cancere si rar se transforma in cancer (sarcom — sub 1% din cazuri).

Pot fi unice sau multiple, cu dimensiuni de la cativa milimetri pana la peste 20 cm.

Clasificare in functie de localizare:

• Submucoase — sub mucoasa uterina (endometru), bombeaza in cavitatea uterina. Frecvent simptomatice (sangerari).

• Intramurale — in grosimea peretelui uterin. Cele mai frecvente.

• Subseroase — pe suprafata externa a uterului, in cavitatea peritoneala. Pot creste mult inainte de a da simptome.

• Pediculate — atasate prin „picior” fie in cavitatea uterina, fie in afara.

• Cervicale — in colul uterin. Mai rare.

Frecventa: pana la 70% dintre femei vor avea cel putin un fibrom pana la 50 ani; aproximativ 25% au simptome.

Cauza exacta necunoscuta. Cresterea este dependenta de estrogeni si progesteron — de aceea apar dupa pubertate, cresc in sarcina si regreseaza la menopauza.

Factori de risc:

• Varsta — frecventa creste 30-50 ani.

• Etnie — femei de origine africana au risc x2-3, frecvent mai multe fibroame, mai mari si la varsta mai tanara.

• Antecedente familiale — mama / sora cu fibroame.

• Menarha precoce.

• Nuliparitatea.

• Obezitate (mai mult estrogen periferic).

• Hipertensiune.

• Diabet.

Factori protectori: sarcini multiple, alaptare prelungita, contraceptive orale combinate (efect modest), dieta bogata in fructe / legume.

Menstruatii abundente (menoragieMenoragieMenstruatii abundente.) si prelungite — frecvent peste 7 zile cu cheaguri. Frecvent duce la anemie feripriva.

Sangerari intermenstruale (metroragie).

Durere pelvina constanta sau crampe in timpul menstruatiei.

Senzatie de presiune in pelvis (la fibroame mari).

Polakiurie (mictiuni frecvente) — fibroame mari care apasa pe vezica.

Constipatie sau senzatie de defecatie incompleta (apasare pe rect).

Dispareunie profunda (durere la contact sexual).

Crestere a circumferintei abdomenului (fibroame foarte mari).

Infertilitate sau probleme in sarcina — depinde de localizare (mai ales submucoase).

Multi pacienti sunt asimptomatici — fibroamele descoperite intamplator la ecografie.

Examen ginecologic — uter marit, neregulat, cu noduli palpabili.

Ecografie transvaginala — investigatia principala. Vede pozitia, marimea, numarul fibroamelor.

Ecografie abdominala — pentru fibroame voluminoase.

Histerosonografie (sonografie cu ser fiziologic) — vede mai bine cavitatea uterina si fibroamele submucoase.

RMN pelvin — mai precis pentru fibroame multiple, pre-operator, suspect sarcom.

Histeroscopie diagnostica — vede direct cavitatea uterina; util pentru fibroame submucoase + posibilitate de tratament concomitent.

Hemoleucograma — depisteaza anemia (frecventa la menoragieMenoragieMenstruatii abundente.).

Investigatii suplimentare la nevoie: TSH (exclude tiroidian), markeri tumorali la suspect sarcom.

Fibroamele asimptomatice sau cu simptome minime se urmaresc — fara tratament obligatoriu.

Ecografie de control la 6-12 luni pentru a urmari dimensiunile.

Daca apar simptome noi sau cresc rapid — re-evaluare.

Post-menopauza majoritatea regreseaza spontan.

Sfat educational, nu tratament medical.

Pentru controlul sangerarilor si durerii — nu reduc semnificativ fibroamele.

AINS (ibuprofen, mefenamic acid) — reduc menstruatia si dismenoreea.

Acid tranexamic — antifibrinolitic, reduce menoragiile cu 30-50%, luat doar in zilele de menstruatie.

Contraceptive orale combinate — regularizeaza ciclurile, reduc sangerarile.

Sterilet hormonal (Mirena) — reduce dramatic sangerarile; eficace 5 ani.

Progestative (depot, oral) — la cazuri selectate.

Agonisti GnRHAgonisti GnRHMedicamente care opresc temporar ovarele — induc o „menopauza chimica”. (leuprolida, triptorelina) — induc o „menopauza chimica”, reduc fibroamele cu 30-50% in 3-6 luni. Pe termen scurt (pre-operator) sau ca tranzitie pana la menopauza.

Antagonisti GnRH (elagolix, relugolix + add-back) — orale, alternative moderne.

Ulipristal acetat — folosit istoric pentru fibroame; suspendat in UE in 2020 din cauza riscului hepatic.

Sfat educational, nu tratament medical.

Miomectomia — scoate fibroamele pastrand uterul. Indicata femei tinere care isi doresc fertilitatea.

• Abord: histeroscopic (pentru submucoase), laparoscopic / robotic (intramuralIntramuralIn grosimea peretelui uterin., subserosSubserosPe suprafata externa a uterului.), laparotomic clasic (fibroame voluminoase, multiple).

• Risc de recurenta: 20-30% in 5 ani.

Embolizarea arterelor uterine (UAE) — procedura interventionala radiologica. Cateter prin artera femurala, injecteaza microparticule care blocheaza vascularizarea fibroamelor.

• Spitalizare 1-2 zile, recuperare 1-2 saptamani.

• Reduce fibroamele cu 40-60%.

• Discutie despre fertilitate — date moderate, miomectomia preferata daca vrei copii.

Ablatie cu ultrasunete focalizate (HIFU) — procedura non-invaziva. Disponibilitate limitata in Romania.

Histerectomia — scoaterea uterului. Curativa — fara fibroame, fara recurente.

• Indicata la femei care nu mai vor copii, fibroame foarte multe sau voluminoase, esec al altor tratamente.

• Vaginala, laparoscopica, robotica sau abdominala in functie de marime.

Ablatia endometriala — pentru sangerari abundente fara dorinta de fertilitate. Mai putin eficace daca exista fibroame mari.

Sfat educational, nu tratament medical.

Multe sarcini decurg normal cu fibroame.

Riscuri posibile, depind de localizare si dimensiune:

• Pierdere precoce de sarcina (avort spontan).

• Restrictie de crestere fetala.

• Prezentare anormala (transversala, pelvina).

• Nastere prematura.

• Sangerare postpartum.

• Operatie cezariana mai frecventa.

Fibroamele submucoase au cel mai mare impact pe fertilitate — miomectomia pre-conceptie poate fi recomandata.

In sarcina, fibroamele pot creste rapid (estrogen mare); pot da dureri (degenerescenta rosie) — tratament conservator cu analgezice si repaus.