Lanturi usoare kappa libere (FLC kappa): ce inseamna, valori crescute si scazute

Lanturile usoare kappa libere sunt aceste fragmente de tip kappa care circula singure. Fiind mici, se filtreaza usor prin rinichi si se elimina prin urina, motiv pentru care nivelul lor depinde si de functia renala.

Cand o singura clona de plasmocite se inmulteste anormal, ea poate produce in exces un anumit tip de lant usor (kappa sau lambda). Astfel, masurarea lanturilor libere devine un instrument sensibil pentru a depista bolile plasmocitelor.

De aceea kappa se masoara aproape intotdeauna impreuna cu lambda si cu raportul dintre ele. Raportul kappa/lambda arata daca productia este echilibrata (policlonala, de obicei benigna) sau dezechilibrata catre un singur tip (clonala, suspecta de gamopatie).

Testul este deosebit de util in mielomul cu paraproteina mica sau non-secretor si in boala cu lanturi usoare, unde electroforeza si imunofixarea din sange pot fi negative, dar lanturile libere sunt clar dezechilibrate.

Se foloseste si in suspiciunea de amiloidoza ALAmiloidoza ALBoala in care lanturile usoare anormale se depun in organe (inima, rinichi, nervi)., in care lanturile usoare anormale se depun in organe (inima, rinichi, nervi), precum si in urmarirea raspunsului la tratament al acestor boli.

Ca de obicei, lanturile kappa nu se interpreteaza izolat, ci impreuna cu lambda, cu raportul lor si cu restul bilantului (electroforeza, imunofixare, functia renala).

Este bine sa fii bine hidratat, pentru ca deshidratarea concentreaza proteinele si poate influenta valorile. Un consum obisnuit de apa in ziua analizei este suficient.

Spune-i laboratorului daca ai o boala de rinichi, pentru ca insuficienta renala creste ambele lanturi (kappa si lambda) prin eliminare scazuta, iar interpretarea raportului trebuie ajustata.

Pentru urmarirea in timp, este ideal ca analizele sa se faca in acelasi laborator si cu aceeasi metoda, deoarece valorile pot varia intre metode diferite de masurare a lanturilor libere.

Bolile care cresc kappa clonal sunt mielomul multiplu kappa-secretant, boala cu lanturi usoare, amiloidoza ALAmiloidoza ALBoala in care lanturile usoare anormale se depun in organe (inima, rinichi, nervi). de tip kappa si MGUSMGUSGamopatie monoclonala fara alte semne de boala, adesea stabila; se urmareste in timp.. Simptomele depind de boala: dureri osoase, anemie si afectare renala in mielom; afectare de cord, rinichi sau nervi in amiloidoza.

Cand cresc atat kappa, cat si lambda, iar raportul ramane aproape normal, cauza este de obicei insuficienta renala: rinichiul nu mai elimina lanturile, care se acumuleaza in sange. Aceasta crestere policlonala nu inseamna gamopatie.

Cresterile policlonale ale ambelor lanturi apar si in inflamatii si infectii cronice, unde sistemul imunitar produce mai multi anticorpi. Tocmai de aceea raportul, nu valoarea absoluta, este cel care deosebeste o problema clonala de una reactiva.

Un raport kappa/lambdaRaport kappa/lambdaImpartirea lanturilor kappa la lambda; un raport dezechilibrat sugereaza o productie clonala. scazut (in favoarea lambda) atrage atentia asupra unei clone care produce lambda, nu kappa. In acest caz, kappa poate parea normal sau scazut, iar lambda este crescut, ceea ce orienteaza catre un mielom sau o amiloidoza de tip lambda.

De aceea, un kappa la limita inferioara nu se interpreteaza ca atare, ci prin raport: daca lambda este mult crescut, raportul devine anormal si semnaleaza o clona lambda, chiar daca valoarea kappa in sine pare linistitoare.

In practica, orice raport kappa/lambdaRaport kappa/lambdaImpartirea lanturilor kappa la lambda; un raport dezechilibrat sugereaza o productie clonala. in afara intervalului, indiferent de directie, este semnalul care conteaza si care declanseaza investigatiile pentru o gamopatie monoclonalaGamopatie monoclonalaBoala in care o singura clona de plasmocite produce in exces un anticorp sau un lant usor., alaturi de electroforeza si imunofixare.

Inflamatiile si infectiile cronice cresc policlonal ambele lanturi, fara sa insemne gamopatie; raportul ramane insa apropiat de normal.

Metoda de laborator conteaza: valorile lanturilor libere pot varia intre analizoare si reactivi, de aceea urmarirea in timp se face, ideal, cu aceeasi metoda si in acelasi laborator.

Deshidratarea concentreaza proteinele, iar diluarea le scade; ambele pot modifica usor valorile absolute, dar raportul este mai stabil si de aceea mai fiabil.

Electroforeza proteinelor si imunofixarea din sange si urina: identifica un pic monoclonal si tipul lui; lanturile libere le completeaza in formele cu paraproteina mica.

Functia renala (creatinina, rata de filtrare) si proteinele Bence-Jones din urina: esentiale pentru interpretarea corecta si pentru evaluarea afectarii renale.

Hemograma, calciul si, la nevoie, biopsia de maduva si evaluarea osoasa, cand se suspecteaza mielomul.

Daca raportul kappa/lambda este dezechilibrat, nu ignora rezultatul: cere-i medicului electroforeza, imunofixarea si, la nevoie, indrumarea catre hematolog. Multe cazuri raman MGUSMGUSGamopatie monoclonala fara alte semne de boala, adesea stabila; se urmareste in timp., care se urmareste, dar altele necesita investigatii pentru mielom sau amiloidoza.

Daca urmaresti deja o gamopatie, tine analizele in acelasi laborator si adu la fiecare control valorile anterioare; evolutia lanturilor libere si a raportului ghideaza deciziile, nu o valoare izolata.

Pastreaza buletinele in ordine cronologica. In amiloidoza si in mielom, scaderea diferentei dintre lantul implicat si celalalt este un semn de raspuns la tratament pe care medicul il urmareste in timp.