PaCO2 (presiunea CO2 arterial): ce inseamna, valori crescute si scazute

Spre deosebire de oxigen, care depinde mult de starea tesutului pulmonar, PaCO2PaCO2Presiunea partiala a dioxidului de carbon in sangele arterial; masura eficientei ventilatiei, in mmHg. depinde in primul rand de cat si cat de adanc respiri. Daca respiri mai putin sau mai superficial, CO2 se acumuleaza si PaCO2 creste; daca respiri mai mult si mai adanc, elimini prea mult CO2 si PaCO2 scade. De aceea PaCO2 e oglinda directa a respiratiei.

PaCO2PaCO2Presiunea partiala a dioxidului de carbon in sangele arterial; masura eficientei ventilatiei, in mmHg. este strans legat de aciditatea sangelui. Dioxidul de carbon formeaza in sange un acid slab, asa ca atunci cand se acumuleaza, sangele devine mai acid (pH scade), iar cand se elimina in exces, sangele devine mai bazic (pH creste). Din acest motiv, PaCO2 se citeste intotdeauna alaturi de pH.

Face parte din analiza gazelor arteriale (numita si Astrup), impreuna cu PaO2 (oxigenarea), pH-ul si bicarbonatul. Impreuna, aceste valori spun nu doar daca respiri destul oxigen, ci si daca elimini destul CO2 si daca sangele are aciditatea normala.

Se cere in bolile care afecteaza ventilatia: BPOC decompensat, criza de astm severa, pneumonie intinsa, dar si in situatii care franeaza respiratia — supradoza de opioide sau sedative, boli neuromusculare (miastenia, scleroza laterala amiotrofica), oboseala muschilor respiratori.

Se foloseste si cand se banuieste o tulburare a echilibrului acido-bazic: la un pacient cu diabet decompensat, cu insuficienta renala, cu deshidratare severa sau intoxicatii, PaCO2PaCO2Presiunea partiala a dioxidului de carbon in sangele arterial; masura eficientei ventilatiei, in mmHg. alaturi de pH si bicarbonatBicarbonatSubstanta reglata de rinichi care tamponeaza aciditatea; compenseaza schimbarile de CO2. arata ce tip de dezechilibru este si daca organismul incearca sa il compenseze.

Se repeta pentru a urmari raspunsul la tratament, mai ales la pacientii pe ventilator sau pe ventilatieVentilatieMiscarea aerului in si din plamani; determina cat CO2 se elimina. neinvaziva (masca) — reglajele aparatului se fac in functie de cum se schimba PaCO2PaCO2Presiunea partiala a dioxidului de carbon in sangele arterial; masura eficientei ventilatiei, in mmHg. si pH-ul.

Dupa recoltare, se apasa ferm locul cateva minute pentru a preveni un hematom, mai mult decat la o vena, pentru ca sangele arterial e sub presiune. Daca iei anticoagulante sau ai tulburari de coagulare, anunta personalul, ca timpul de apasare sa fie prelungit.

Proba trebuie analizata rapid si fara bule de aer: aerul din camera are foarte putin CO2, iar o bula amestecata in seringa poate scadea fals PaCO2PaCO2Presiunea partiala a dioxidului de carbon in sangele arterial; masura eficientei ventilatiei, in mmHg.. La fel, intarzierea pana la aparat modifica rezultatul. In practica, aparatul de gaze e adesea chiar langa pacient.

Un aspect care influenteaza citirea: daca ai hiperventilat de durere sau frica in timpul intepaturii, PaCO2PaCO2Presiunea partiala a dioxidului de carbon in sangele arterial; masura eficientei ventilatiei, in mmHg. poate iesi mai mic decat in realitate. Cateva respiratii calme inainte de recoltare ajuta la o proba reprezentativa. Personalul noteaza si daca primeai oxigen si in ce cantitate.

Cauzele frecvente: BPOC decompensat (cauza tipica de CO2 cronic crescut), criza de astm foarte severa cand muschii respiratori obosesc, sedarea puternica din opioide sau alte calmante care franeaza respiratia, si bolile neuromusculare care slabesc muschii respiratori. Obstructia cailor aeriene si obezitatea marcata (care apasa pe respiratie) contribuie si ele.

Simptomele cresterii CO2: somnolenta, durere de cap mai ales dimineata (CO2 se aduna peste noapte), tremor fin al mainilor, confuzie, iar la valori foarte mari — coma. Aceste semne la un bolnav respirator sunt un semnal serios si cer evaluare rapida.

La persoanele cu BPOC avansat, corpul se poate obisnui cu un CO2 cronic ceva mai mare, iar rinichiul compenseaza retinand bicarbonatBicarbonatSubstanta reglata de rinichi care tamponeaza aciditatea; compenseaza schimbarile de CO2., astfel incat pH-ul ramane aproape normal. De aceea medicul deosebeste un CO2 crescut de mult (cronic, compensat) de unul crescut brusc (acut, periculos) tocmai uitandu-se la pH si la bicarbonat.

Cauzele frecvente: anxietatea si atacurile de panica (hiperventilatia clasica), durerea, febra si stresul. Dar un PaCO2PaCO2Presiunea partiala a dioxidului de carbon in sangele arterial; masura eficientei ventilatiei, in mmHg. scazut poate fi si semnul unei probleme serioase pe care corpul incearca sa o corecteze respirand mai mult: sepsisul, embolia pulmonara, o acidoza metabolica (de exemplu din diabetul decompensat), unde plamanul „sufla” CO2 ca sa reduca aciditatea.

Simptomele hiperventilatiei: amorteli si furnicaturi in jurul gurii si in degete, ameteala, senzatia de cap usor, uneori spasme ale mainilor, iar in formele intense — lesin. La un atac de panica, respiratia rara si calmata amelioreaza de obicei simptomele.

Tocmai pentru ca un PaCO2PaCO2Presiunea partiala a dioxidului de carbon in sangele arterial; masura eficientei ventilatiei, in mmHg. scazut poate fi fie banal (anxietate), fie semnul unei boli grave (sepsis, embolie, acidoza), nu se interpreteaza niciodata singur. Medicul se uita la pH, la bicarbonatBicarbonatSubstanta reglata de rinichi care tamponeaza aciditatea; compenseaza schimbarile de CO2., la starea persoanei si la restul analizelor ca sa deosebeasca cele doua situatii.

Intarzierea pana la analiza modifica proba: celulele din sange continua sa consume oxigen si sa produca CO2, asa ca o proba lasata sa astepte poate arata un PaCO2PaCO2Presiunea partiala a dioxidului de carbon in sangele arterial; masura eficientei ventilatiei, in mmHg. mai mare decat cel real. De aceea gazele se analizeaza in cateva minute.

Hiperventilatia de durere sau frica in timpul punctiei poate scadea temporar PaCO2PaCO2Presiunea partiala a dioxidului de carbon in sangele arterial; masura eficientei ventilatiei, in mmHg. si duce la o interpretare gresita. Cateva respiratii linistite inainte ajuta. Plansul si agitatia, mai ales la copii, au acelasi efect.

Anumite medicamente influenteaza respiratia si deci PaCO2PaCO2Presiunea partiala a dioxidului de carbon in sangele arterial; masura eficientei ventilatiei, in mmHg.: opioidele si sedativele o franeaza (CO2 creste), iar unele stimulante sau starea de anxietate o accelereaza (CO2 scade). Spune-i mereu echipei ce medicamente iei, inclusiv calmante si somnifere.

PaO2 si saturatia (SaO2) completeaza tabloul respirator: unele boli scad in primul rand oxigenul, altele cresc in primul rand CO2, iar formele grave le afecteaza pe amandoua.

Lactatul si electrolitii (sodiu, potasiu, clor) ajuta la interpretarea unei acidoze metabolice pe care respiratia o compenseaza. La un diabetic, se verifica glicemia si corpii cetonici.

In functie de cauza banuita: radiografie sau CT toracic, teste ale functiei pulmonare (spirometrie) la bolnavii cronici, D-dimer si CT pentru embolia pulmonara. PaCO2PaCO2Presiunea partiala a dioxidului de carbon in sangele arterial; masura eficientei ventilatiei, in mmHg. spune cat de bine ventilezi, dar nu si de ce.

Daca ai o boala pulmonara cronica (BPOC) si ti se masoara periodic gazele, pastreaza rezultatele si adu-le la controale — medicul urmareste evolutia PaCO2PaCO2Presiunea partiala a dioxidului de carbon in sangele arterial; masura eficientei ventilatiei, in mmHg. in timp si decide daca ai nevoie de sprijin respirator sau de reglaje.

Daca esti pe calmante sau somnifere si ai episoade de somnolenta cu respiratie rara, discuta cu medicul — unele medicamente franeaza respiratia si pot creste CO2, iar dozele se reevalueaza doar de catre el.

Nu astepta analize la semnele grave: somnolenta profunda, confuzia, durerea de cap matinala intensa la un bolnav respirator sau lipsa severa de aer inseamna urgenta — se suna la 112. Continutul de aici este educational si nu inlocuieste evaluarea medicului.