Hernia inghinala: cand e nevoie de operatie si ce tehnica este cea mai buna

Peretele abdominal este o structura musculo-aponevrotica care contine viscerele. Cand exista o zona slaba congenitala sau dobandita, presiunea intraabdominala impinge prin acea zona o portiune de tesut (frecvent grasime sau o ansa de intestin subtire) — apare hernia.

Zona inghinala (zona din partea joasa a abdomenului, deasupra plicii inghinale) este cea mai frecventa localizare — exista doua puncte slabe naturale: orificiul inghinal profund (prin care coboara cordonul spermatic la barbati sau ligamentul rotund la femei) si triunghiul Hesselbach.

Tipuri: hernieHernieIesirea unei portiuni de organ printr-un punct slab al peretelui care il contine. inghinala indirecta (prin orificiul profund, congenitala) sau directa (prin triunghiul Hesselbach, dobandita la adulti).

Frecventa: ~27% dintre barbati si ~3% dintre femei vor avea o hernieHernieIesirea unei portiuni de organ printr-un punct slab al peretelui care il contine. inghinala in cursul vietii. Cea mai frecventa interventie chirurgicala generala.

Slabire congenitala a peretelui (frecvent la barbati — orificiu inghinal mai larg).

Imbatranire — tesuturile pierd elasticitate.

Presiune intraabdominala crescuta cronic:

• Tuse cronica (fumator, BPOC).

• Constipatie cronica cu efort la defecatie.

• Hipertrofie de prostata cu efort la urinat.

• Sarcina.

• Obezitate.

• Ridicare frecventa de greutati mari.

• Antrenament neadecvat (powerlifting fara protectie).

Antecedente chirurgicale in zona (operatii vechi pot lasa zone slabe).

Boli ale tesutului conjunctiv (sindrom Ehlers-Danlos).

Umflatura (bombare) in zona inghinala, frecvent observata la efort, tuse, stat in picioare; dispare cand stai intins.

Senzatie de greutate, tractiune sau durere surda in inghinal, mai accentuata seara sau dupa efort.

La barbati, hernia poate cobori in scrot (hernieHernieIesirea unei portiuni de organ printr-un punct slab al peretelui care il contine. inghino-scrotala) — marire vizibila a unei jumatati de scrot.

Hernii mici pot fi descoperite la examen — pacientul abia simte ceva.

Hernii voluminoase devin permanente (nereductibile la culcare).

Examen clinic in ortostatism (in picioare) si in clinostatism (intins). Chirurgul cere pacientului sa tuseasca pentru a evidentia bombarea.

La barbati, palparea canalului inghinal cu pulpa indexului introdus prin scrot — sensibilitate inalta.

Daca examenul e neconcludent sau pentru diferentiere de alte cauze (hidrocel, lipom, adenopatie, varicocel): ecografia tisulara dinamica (in repaus si la efort) sau RMN inghinal.

La femei, diagnosticul e mai dificil — examinare cu atentie + ecografie / RMN pentru a diferentia de hernieHernieIesirea unei portiuni de organ printr-un punct slab al peretelui care il contine. femurala (mai jos), endometrioza, varice ale ligamentului rotund.

Singurul tratament curativ este operatia. Hernia nu se vindeca de la sine.

Hernii asimptomatice mici: la pacienti varstnici, fragili, „watchful waiting” (observatie atenta) este o optiune acceptata. Risc anual de strangulareStrangulareCompresia sacului herniar care intrerupe circulatia sanguina a continutului — urgenta. < 1%.

Hernii simptomatice: programare la operatie electiva.

Tehnici:

• Hernioplastie deschisa cu plasaPlasaMaterial textil (polipropilena) folosit pentru a intari peretele abdominal in operatie. (procedura LichtensteinLichtensteinTehnica chirurgicala standard cu plasa, abord deschis.) — incizie de 5-8 cm in inghinal, plasa de polipropilena fixata peste defect. Standard mondial. Anestezie locala / regionala / generala. Externare aceeasi zi sau a doua zi.

• Hernioplastie laparoscopica (TAPP — transabdominal preperitoneal; TEP — totally extraperitoneal) — 3 incizii mici, plasaPlasaMaterial textil (polipropilena) folosit pentru a intari peretele abdominal in operatie. pe partea interna a peretelui. Anestezie generala. Preferata la hernii bilaterale, recurente sau la atleti.

• Hernioplastie robotica — varianta mai noua a laparoscopiei, in centre selectate.

Operatii fara plasaPlasaMaterial textil (polipropilena) folosit pentru a intari peretele abdominal in operatie. (rafia Bassini, Shouldice) — folosite rar astazi, doar la cazuri selectate sau cand pacientul refuza plasa.

Recurenta dupa interventie moderna cu plasaPlasaMaterial textil (polipropilena) folosit pentru a intari peretele abdominal in operatie.: 1-3% in 5 ani.

Sfat educational, nu tratament medical.

Strangularea apare cand ansa de intestin herniata se blocheaza in herie si i se intrerupe circulatia sangvina — intestinul incepe sa moara in 4-6 ore.

Semne de strangulareStrangulareCompresia sacului herniar care intrerupe circulatia sanguina a continutului — urgenta.:

• Hernia devine brusc dureroasa si nu mai poate fi impinsa inapoi (nereductibila).

• Pielea peste herie poate fi rosie, calda.

• Durere abdominala progresiva, varsaturi, lipsa scaunului si gazelor (ocluzie intestinala).

• Febra, puls accelerat, semne de soc in stadii avansate.

URGENTA — mergi la urgenta sau suna 112. Operatia trebuie facuta in cateva ore.

In strangulareStrangulareCompresia sacului herniar care intrerupe circulatia sanguina a continutului — urgenta., se incizeaza, se evalueaza viabilitatea intestinului — daca e mort, se rezeca portiunea. Mortalitate ridicata daca se intervine tarziu.

Ziua 0-1: externare. Mers si activitati usoare imediat.

Saptamana 1: dureri usoare-moderate gestionate cu paracetamol si AINS. Evita ridicarea de greutati peste 5 kg.

Saptamana 2-3: reluare munca de birou. Mers, mers usor cu bicicleta.

Saptamana 4-6: reluarea progresiva a sportului. Initial activitati de cardio (mers rapid, alergare usoara). Apoi sport cu rezistenta.

Saptamana 6-8: revenire la activitate fizica intensa, ridicare de greutati (treptat).

Dureri cronice post-operator (5-10% dintre pacienti) — discuta cu chirurgul daca persistente peste 3 luni.

Sfat educational, nu tratament medical.