Alunite: cand sa le verifici si regula ABCDE pentru detectarea melanomului

Marea majoritate a alunitelor sunt benigne. Dar unele se pot transforma in melanom — cel mai grav cancer de piele. Afla regula ABCDE, cand sa mergi la dermatolog si cum se face dermatoscopia.

6 min de cititActualizat 02 iunie 2026

Pe scurt

  • Majoritatea adultilor au 10-40 alunite — sunt benigne, dar verifica-le la 1-2 ani.
  • Regula ABCDE: Asymmetry, Border, Color, Diameter, Evolution — ajuta sa identifici alunitele suspecte.
  • Dermatoscopia este un examen rapid, neinvaziv care creste sensibilitatea detectarii melanomului cu 10-30%.
  • Excizie + biopsie este standardul aurum pentru orice alunita suspecta clinic.
  • Persoanele cu factori de risc (pielea deschisa, expuneri solare intense, melanom in familie) ar trebui sa faca screening anual.

Ce sunt alunitele

Alunitele (numite si nevi melanocitari) sunt formatiuni benigne formate din celule producatoare de melanina (melanocite). Apar din copilarie, cresc la pubertate si in adolescenta, raman stabile la adult.

Tipuri:

Nev congenital — prezent de la nastere.

Nev dobandit — apare in timp.

Nev junctional — plat, brun-negru.

Nev intradermic — usor ridicat, culoare deschisa.

Nev compus — combinatie.

Nev albastru, Spitz, Sutton — variante mai rare.

Nev displazic — atipic, semi-malign, risc crescut de transformare.

Majoritatea adultilor au 10-40 alunite. Numar mai mare (peste 50-100) — risc crescut de melanom.

Regula ABCDE

Pentru fiecare alunita suspecta, verifica criterii:

A — ASYMMETRY (Asimetrie):

• Alunite benigne sunt simetrice — daca le imparti in jumatate, jumatatile coincid.

• Melanoame sunt asimetrice.

B — BORDER (Margine):

• Marginea benigna e neteda, regulata.

• Margine neregulata, dintata, neclara — suspect.

C — COLOR (Culoare):

• Benigne au culoare uniforma (un singur tip de brun).

• Multiplele culori (brun deschis, brun inchis, negru, rosu, alb, albastru) — suspect.

D — DIAMETER (Diametru):

• Benigne sunt sub 6 mm de obicei.

• Peste 6 mm (cat o radiera de creion) — verifica.

• ATENTIE: melanoamele incep si la sub 6 mm.

E — EVOLUTION (Evolutie):

• Cel mai important criteriu! Alunita care se schimba — culoare, marime, forma, simptome (mancarime, sangerare, durere) — IMEDIAT la dermatolog.

• Schimbarea in cateva saptamani / luni este alarmant.

REGULA SUPLIMENTARA — Ugly Duckling:

• Daca o alunita arata diferit fata de restul alunitelor tale — verifica-o.

• Multe alunite au un 'tipar familial'. Una care iese in evidenta este suspecta.

Factori de risc pentru melanom

Risc crescut:

• Pielea deschisa (tipul 1 si 2 Fitzpatrick).

• Par blond/roscat, ochi deschisi.

• Multe alunite (peste 50-100).

Nev displazici.

• Arsuri solare cu basici in copilarie / tinerete.

• Solar (peste 35 sesiuni pe viata) — risc dublat.

• Antecedente personale de melanom.

• Antecedente familiale (parinte sau frate cu melanom).

• Imunosupresie (transplant, HIV, terapii imunosupresoare).

• Sindrom melanom-familial-multipl atipic (BK mole syndrome).

Dermatoscopia — examen specializat

Dermatoscopia este examen rapid (5-10 min) in care dermatologul foloseste un instrument cu marire (dermatoscop) — vede caracteristici sub stratul superficial al pielii, invizibile cu ochiul liber.

Avantaje:

• Neinvaziva.

• Detecteaza melanomul cu 10-30% mai bine decat doar examenul vizual.

• Reduce biopsiile inutile.

Aplicatii cu AI (Skin Vision, MoleScope, etc.) NU inlocuiesc dermatologul, dar pot fi utile pentru auto-monitorizare intre vizite.

Pentru pacientii cu multe alunite: harta digitala a alunitelor (digital mole mapping) — fotografii sistematice care permit detectarea schimbarilor pe parcursul anilor.

Ce se intampla la o alunita suspecta

Pasul 1 — examen clinic + dermatoscopie. Daca aspect benign — observare la 6-12 luni.

Pasul 2 — daca este suspect, excizie completa cu margini de siguranta.

• Anestezie locala.

• Excizie a alunitei intregi + 2-5 mm de tesut sanatos in jur.

• Sutura.

• Trimitere la anatomopatolog.

Pasul 3 — rezultatul histopatologic in 7-14 zile:

Nev banal — gata.

Nev displazic — fara tratament suplimentar daca marginile sunt curate, monitorizare apoi.

• Melanom in situ — re-excizie cu margini mai mari (5 mm).

• Melanom invaziv — stadializare (ganglion santinela, eventual CT/RMN) + tratament oncologic.

Preventia primara

• Protectie solara — SPF 30+ zilnic, mai ales fata, gat, brate.

• Reaplicare la 2 ore + dupa apa.

• Eviti expunere intre 11-16h.

• Imbracaminte protectoare, palarie cu boruri largi, ochelari de soare.

• EVITA solar — risc dublat de melanom, in special inainte de 35 ani.

• Auto-examinare pielii o data pe luna — verifica fiecare alunita.

• Vizita anuala la dermatolog (la persoane cu factori de risc).

La ce specialist mergi

Primul pas: Medic de familie sau direct dermatolog.

  • Dermatolog — examen, dermatoscopie, excizie minora.
  • Chirurg oncolog — pentru melanom confirmat cu margini largi sau ganglion santinela.
  • Oncolog — pentru tratament melanom avansat.
  • Anatomopatolog — confirma tipul de leziune.

Urgenta: Melanomul nu este urgenta acuta. Programarea in 2-4 saptamani este suficienta pentru investigare.

In Romania, dermatologii cu specializare in dermatoscopie si oncologie cutanata sunt in toate orasele mari. Excizia de alunita este procedura comuna, rapida.

Costuri si decontare in Romania

Investigatii

  • Consult dermatolog: 200-450 RON privat; gratuit cu trimitere.
  • Dermatoscopie: inclusa in consult sau 50-150 RON suplimentar.
  • Harta digitala alunite: 300-700 RON.
  • Excizie + histopatologie: 400-1200 RON privat; gratuit in spital public.

Tratament

  • Excizie alunita simpla: 300-800 RON privat; gratuit cu trimitere.
  • Tratament melanom: complet decontat prin protocoale oncologice.

Sfat educational, nu tratament medical.

CNAS: Examenul dermatologic, dermatoscopia si excizia de leziuni suspecte sunt decontate cu bilet de trimitere. Tratamentul melanomului confirmat este prioritate oncologica.

Preturile sunt orientative, variaza intre clinici si in timp.

Ce sa intrebi medicul

Bifeaza intrebarile care te intereseaza si copiaza-le pe telefon. Le ai cu tine la consult — fara sa uiti ce voiai sa intrebi.

Cand sa revii la control

  • Autoexaminare lunara — verifica fiecare alunita.
  • Vizita anuala la dermatolog daca factori de risc.
  • Schimbare observata — programare in 2-4 saptamani.
  • Dupa excizie nev banal: monitorizare anuala.
  • Dupa melanom: control la 3-6 luni primii 2 ani, apoi anual.

Mituri vs realitate

Mit: Alunitele cu par sigur nu sunt cancer.

Fapt: Mit. Alunitele cu par sunt frecvent benigne, dar nu absolut. Excizia pentru a 'scapa de par' nu este recomandata, dar inspectia regulata este.

Mit: Daca tai o alunita, devine cancer.

Fapt: Fals. Iritarea unei alunite (frecat, taiat) nu o transforma in cancer. Dar, daca alunita sangereaza repetat — verifica la dermatolog.

Mit: Solarul este sigur — nu da arsuri ca soarele.

Fapt: FALS. Solarul emite UV intens, frecvent mai mult decat soarele de amiaza. Risc dublat de melanom, mai ales sub 35 ani.

Mit: Pielea inchisa nu poate avea melanom.

Fapt: Persoanele cu pielea inchisa au risc redus, dar nu zero. La ele, melanoamele apar frecvent pe talpi, palme, sub unghii — locuri putin observate.

Mit: Cu protectie solara nu produc vitamina D.

Fapt: Studiile arata ca expunerea normala la lumina permite producerea de vitamina D chiar cu SPF. Daca deficit confirmed — suplimentare orala.

Glosar termeni

Nev
Sinonim cu alunita. Formatiune benigna formata din melanocite.
Melanocite
Celulele care produc melanina, pigmentul brun al pielii. Cancerul lor = melanom.
Dermatoscopia
Examen cu instrument de marire (dermatoscop) care vede caracteristici sub stratul superficial al pielii.
Nev displazic
Alunita cu aspect atipic — risc intermediar de transformare. Necesita monitorizare frecventa.
Ganglion santinela
Primul ganglion limfatic care primeste drenajul de la o tumora. Biopsiat in melanom invaziv pentru stadializare.
Tipul Fitzpatrick
Clasificare a pielii dupa reactia la soare. Tipul 1 (alba care nu se bronzeaza) — risc maxim de melanom.

Surse

Articolul este bazat pe informatii din urmatoarele surse oficiale, verificabile public:

Discutii pe acest subiect

Intrebari generale si experiente impartasite. NU consultatie medicala.

Thread nou

Niciun thread inca pe acest subiect. Fii primul care intreaba sau impartaseste o experienta.

Consulta un medic pentru un verdict final. Acest articol este educational. Nu interpreta singur/a un rezultat si nu incepe/modifica un tratament doar pe baza acestor informatii. In caz de urgenta apelam 112.

MedExplainer este o platforma de educatie medicala. Nu oferim diagnostic, tratament sau sfat medical personalizat si nu inlocuim consultul unui medic. In caz de urgenta, suna 112.