Melanomul: cancerul de piele cu cea mai mare mortalitate

Tumora maligna a celulelor pigmentare (melanocite). Apare frecvent dintr-un nev modificat sau ca leziune noua. Detectia precoce salveaza viata — mortalitate 10% in stadiu localizat, peste 90% in stadiu metastatic. Verifica regula ABCDE.

9 min de cititActualizat 22 mai 2026

Pe scurt

Melanomul este cancerul melanocitelor (celulele care produc pigment).
Reprezinta sub 5% din toate cancerele cutanate, dar peste 75% din decesele prin cancer cutanat.
Detectare precoce salveaza viata: supravietuire 5 ani in stadiu localizat 95-99%, in stadiu metastatic sub 30%.
Regula ABCDE pentru evaluare nev: Asimetrie, Borduri neregulate, Culoare neuniforma, Diametru peste 6 mm, Evolutie (schimbare in timp).
Factori de risc majori: expunere solara intensa intermitenta, arsuri solare in copilarie, fenotip deschis (piele alba, ochi albastri, par rosu), istoric familial.
Tratament: excizie chirurgicala larga; in stadii avansate — imunoterapie (nivolumab, pembrolizumab), terapie tintita (BRAF/MEK inhibitors).

Ce este melanomul

Melanomul este o tumora maligna care se dezvolta din melanocite — celulele care produc melanina (pigmentul brun care da culoarea pielii).

Apare cel mai frecvent pe piele, dar poate aparea si in alte locuri cu melanocite: ochi (melanom uveal), mucoase (oral, anal, vaginal), unghii (melanom subungueal).

Spre deosebire de alte cancere cutanate (bazocelular, spinocelular), melanomul are tendinta marcata de a metastaza precoce — de aceea detectia precoce este atat de importanta.

Factori de risc

Expunere solara intensa intermitenta (vacante la mare, plaja, schi).

Arsuri solare cu basici in copilarie sau adolescenta (creste de 2-3x riscul).

Solariul (radiatii UV artificiale): folosirea inainte de 35 ani creste riscul cu 75%.

Fenotip deschis: piele alba (tip Fitzpatrick I-II), ochi albastri sau verzi, par rosu sau blond, multi pistruii.

Nevi multipli (peste 50 nevi melanocitari) sau nevi atipici (sindrom de nevi displazici).

Istoric personal sau familial de melanom (prima rude — risc x2-8).

Imunosupresie (transplant, HIV, chimioterapie).

Mutatii genetice: CDKN2A, BAP1, MC1R (in sindromul familial atipic).

Varsta (incidenta creste cu varsta, dar 30% sub 50 ani).

Regula ABCDE — semne de alarma

Pentru orice nev sau leziune pigmentara, verifica:

A — Asimetrie: o jumatate nu seamana cu cealalta.

B — Borduri neregulate, festonate, slab definite.

C — Culoare neuniforma: combinatii de brun, negru, rosu, alb, albastru in aceeasi leziune.

D — Diametru peste 6 mm (radiera de creion); dar atentie, melanoamele pot fi si mai mici.

E — Evolutie: orice schimbare in dimensiune, forma, culoare, simptome (mancarime, sangerare) in saptamani sau luni.

Plus semnul 'ratusca urata': un nev care arata diferit de toti ceilalti de pe corpul tau.

Alte semne de alarma: sangerare spontana, mancarime persistenta, dur la palpare, ulcerare, dureri.

Tipuri de melanom

Melanom cu extindere superficiala (70%): cel mai frecvent, apare pe trunchi (barbati) sau picioare (femei), creste lent in plan orizontal ani.

Melanom nodular (15-20%): cel mai agresiv, apare ca o leziune ridicata, neagra, care creste rapid in verticala (penetreaza in profunzime).

Melanom lentigo malign (5-10%): apare pe pielea cu daune solare cronice (fata, gat), la varstnici; creste lent ani.

Melanom acral lentiginos: apare pe palme, talpi, sub unghii; mai frecvent la persoanele cu pielea inchisa (chiar daca rar in general).

Melanom amelanotic: fara pigment, rosie sau roz — adesea diagnostic tarziu pentru ca nu pare 'normal' suspecta.

Melanom uveal (ochi): in iris, coroida; semn de alarma — schimbarea culorii irisului, fotopsii, scotom.

Diagnostic si stadializare

Examen dermatologic complet cu dermatoscopie (cunoscuta si ca dermoscopie) — vede mai bine arhitectura pigmentului si vaselor decat ochiul liber.

Biopsie excizionala (NU shave biopsy sau punch incomplet) — leziunea suspecta se excizeaza in totalitate cu margine de 1-2 mm.

Examen histopatologic — stadializare dupa indice Breslow (grosimea in mm) si Clark (nivelul de invazie).

Stadializare AJCC:

• Stadiul 0: melanom in situ, in epiderm.

• Stadiul I: sub 2 mm grosime, fara ulceratie sau ganglioni.

• Stadiul II: peste 2 mm sau cu ulceratie, fara metastaze.

• Stadiul III: metastaze ganglionare regionale.

• Stadiul IV: metastaze la distanta.

Biopsia ganglionului sentinela: indicata pentru melanoame peste 0,8 mm grosime sau cu ulceratie.

Imagistica de stadializare (CT, RMN, PET-CT) pentru stadii II-IV.

Testare mutatii BRAF (pentru terapie tintita) — obligatorie in stadii III-IV.

Tratament

Stadiul 0-I: excizie chirurgicala larga cu margine de 1 cm (in situ) pana la 2 cm (T2-T4). Vindecare aproape 100%.

Stadiul II: excizie larga + biopsie ganglion sentinela. Imunoterapie adjuvanta (nivolumab, pembrolizumab) pentru cazurile cu risc inalt (T3b-T4b).

Stadiul III (ganglioni pozitivi): excizie larga + limfadenectomie selectiva. Imunoterapie adjuvanta 1 an.

Stadiul IV (metastatic):

• Imunoterapie: pembrolizumab, nivolumab, ipilimumab (anti-PD-1, anti-CTLA-4) — eficienta majora, raspuns 30-50%.

• Terapie tintita: in mutatie BRAF V600 (40-50% cazuri) — vemurafenib, dabrafenib + trametinib, encorafenib + binimetinib.

• Radioterapie pentru metastaze osoase, cerebrale.

• Chimioterapie clasica: rar folosita azi, doar in cazuri rezistente.

Sfat educational, nu tratament medical.

Preventie si screening

Protectie solara: factor SPF 30+ aplicat la fiecare 2 ore in expunere, evita orele 11-16, haine cu protectie UV, palarie, ochelari.

Evita solarul niciodata.

Auto-examinare lunara cu oglinda — verifica toti nevii, inclusiv pe scalp, intre degete, talpa, intre fese.

Examen dermatologic profesional anual la persoane cu factori de risc (multi nevi, istoric familial, fenotip deschis, antecedente de arsuri solare).

Dermatoscopie digitala cu mapare (urmarirea nevilor in timp) pentru pacientii cu nevi atipici multipli.

Tratamentul prompt al oricarui nev care indeplineste criteriile ABCDE — nu astepta sa devina sigur.

La ce specialist mergi

Primul pas: Dermatolog

•Dermatolog (diagnostic + excizie)
•Oncolog medical (stadii III-IV)
•Chirurg oncologic (limfadenectomie)
•Radioterapeut (metastaze)

In Romania, persoanele cu peste 50 nevi sau istoric familial ar trebui sa aiba control dermatologic anual gratuit prin CNAS.

Costuri si decontare in Romania

Investigatii

•Consultatie dermatologica — pret orientativ 150-300 lei
•Dermatoscopie digitala (cartografierea alunitelor) — pret orientativ 200-500 lei
•Biopsie cutanata cu examen histopatologic — pret orientativ 300-700 lei
•Test imunohistochimic pe piesa de biopsie — pret orientativ 400-900 lei
•Biopsie de ganglion santinela — pret orientativ 2.000-5.000 lei
•PET-CT pentru stadializare in formele avansate — pret orientativ 2.500-4.500 lei

Tratament

•Excizie chirurgicala larga a melanomului — pret orientativ 1.500-5.000 lei in regim privat
•Imunoterapie (inhibitori de checkpoint, ex. nivolumab, pembrolizumab) — pret orientativ mii-zeci de mii de lei pe ciclu, de regula decontate prin programe oncologice
•Terapie tintita pentru melanomul cu mutatie BRAF — pret orientativ ridicat, prin programul national de oncologie
•Radioterapie paliativa, dupa caz — pret orientativ 3.000-8.000 lei o cura in regim privat

Sfat educational, nu tratament medical.

CNAS: Cu bilet de trimitere de la medicul de familie, consultatia dermatologica si biopsia se pot deconta prin CNAS in unitatile aflate in contract; tratamentul oncologic (imunoterapie, terapie tintita) este in general acoperit prin Programul National de Oncologie pentru pacientii diagnosticati si inclusi in protocol.

Preturile sunt orientative, variaza intre clinici si in timp.

Ce sa intrebi medicul

interactiv

Bifeaza intrebarile care te intereseaza si copiaza-le pe telefon. Le ai cu tine la consult — fara sa uiti ce voiai sa intrebi.

Cand sa revii la control

•Stadiul I-II: examen dermatologic la 3-6 luni in primii 3 ani, apoi anual pe viata.
•Stadiul III-IV: monitorizare imagistica (CT torace-abdomen-pelvis, RMN cerebral) la 3-6 luni in primii 3 ani.
•Auto-examinare lunara obligatorie.
•Educatie despre semne de recurenta — leziune cicatricii, ganglioni limfatici noi, simptome sistemice (slabire, dureri, episoade de tuse cu sange).

Mituri vs realitate

Mit: Melanomul apare doar pe zonele expuse la soare.

Fapt: Cele mai multe melanoame apar pe piele expusa la soare, dar pot aparea si pe talpi, palme, sub unghii sau pe mucoase, unde sunt deseori depistate tarziu.

Mit: Daca o alunita nu doare, este sigur benigna.

Fapt: Melanomul incipient este de obicei nedureros. Semnele importante sunt modificarile de forma, culoare si dimensiune (regula ABCDE), nu durerea.

Mit: Persoanele cu pielea inchisa nu fac melanom.

Fapt: Riscul este mai mic, dar nu zero. La persoanele cu piele inchisa melanomul apare frecvent pe talpi, palme si sub unghii si este adesea diagnosticat in stadiu avansat.

Mit: Solarul este o metoda sigura de bronzare, fara legatura cu cancerul.

Fapt: Radiatiile UV din solar cresc semnificativ riscul de melanom, mai ales cand expunerea incepe la varsta tanara.

Mit: Indepartarea unei alunite face cancerul sa se raspandeasca.

Fapt: Excizia corecta, urmata de examen histopatologic, este parte din tratament si nu raspandeste boala; este metoda prin care se confirma diagnosticul.

Glosar termeni

Melanocit: Celula din piele care produce melanina, pigmentul ce da culoarea pielii; melanomul porneste din aceste celule.
Nev (alunita): Aglomerare benigna de celule pigmentare pe piele; uneori se poate transforma sau poate fi confundata cu un melanom.
Regula ABCDE: Set de criterii pentru evaluarea unei alunite suspecte: Asimetrie, margini neregulate (Border), Culoare neuniforma, Diametru mare si Evolutie in timp.
Dermatoscopie: Examinarea pielii cu un instrument de marit special, care permite analizarea detaliata a alunitelor fara a le indeparta.
Ganglion santinela: Primul ganglion limfatic catre care se scurge limfa dintr-o tumora; biopsia lui arata daca melanomul a inceput sa se raspandeasca.
Stadializare: Procesul de stabilire a cat de avansata este boala, in functie de grosimea tumorii si de raspandirea la ganglioni sau alte organe.
Mutatie BRAF: Modificare genetica prezenta in unele melanoame, care permite folosirea unor tratamente tintite specifice.

Surse

Articolul este bazat pe informatii din urmatoarele surse oficiale, verificabile public:

Articole conexe

Intermediar11 min

Cancerul mamar: screening, autopalpare si recunoasterea semnelor timpurii

Cancerul mamar este cea mai frecventa neoplazie la femei. Depistarea precoce prin mamografie de screening si autopalpare regulata creste sansele de vindecare la peste 90%.

Actualizat 19 mai 2026Citeste

Intermediar8 min

Vitiligo — depigmentare cutanata autoimuna

Boala autoimuna cu distrugerea melanocitelor — apar pete albe (depigmentate) pe piele. Tratament: corticosteroizi topici, inhibitori calcineurina, fototerapie, JAK inhibitori (ruxolitinib).

Actualizat 20 mai 2026Citeste

Discutii pe acest subiect

Intrebari generale si experiente impartasite. NU consultatie medicala.

Thread nou

Niciun thread inca pe acest subiect. Fii primul care intreaba sau impartaseste o experienta.

Consulta un medic pentru un verdict final. Acest articol este educational. Nu interpreta singur/a un rezultat si nu incepe/modifica un tratament doar pe baza acestor informatii. In caz de urgenta apelam 112.