Ischemia mezenterica acuta: urgenta vitala unde fiecare ora conteaza
Ischemia mezenterica acuta reprezinta intreruperea fluxului sanguin catre intestin, ducand la necroza tisulara rapida si o mortalitate de 30-90%. Cauzele principale sunt: embolia arterei mezenterice superioare (50% — frecvent din fibrilatie atriala), tromboza arteriala pe placa de ateroscleroza (25%), tromboza venoasa mezenterica (10%) si ischemia non-ocluziva prin hipoperfuzie sistemica (15%). Clasica este DURERE ABDOMINALA SEVERA, BRUSCA, DISPROPORTIONALA fata de examenul abdominal (initial abdomen moale, fara semne peritoneale), la un pacient cu factori de risc cardiovascular (varstnic, fibrilatie atriala, ateroscleroza). Diagnosticul se confirma prin CT ANGIO MEZENTERIC (gold standard). Tratamentul depinde de cauza si include anticoagulare imediata, revascularizare (chirurgicala sau endovasculara), rezectia segmentului intestinal necrozat, second-look la 24-48 ore si profilaxie cronica cu anticoagulant. Fereastra terapeutica este de ~6 ore — diagnosticul precoce face diferenta intre supravietuire si deces.
Pe scurt
- Urgenta vitala — intreruperea brusca a fluxului sanguin la intestin → necroza tisulara → soc + deces in lipsa interventiei.
- Mortalitate globala: 30-90% — depinde major de timpul pana la diagnostic si tratament.
- CAUZE:
- Embolie arteriala (50%) — frecvent din inima in fibrilatie atriala; afecteaza arteriile mezenterica superioara (AMS).
- Tromboza arteriala (25%) — pe leziune aterosclerotica preexistenta; pacient cu ischemie cronica anterior.
- Tromboza venoasa mezenterica (10%) — stari hipercoagulante (cancer, trombofilia, contraceptive, sarcina, sepsis abdominal).
- Ischemie non-ocluziva (NOMI, 15%) — hipoperfuzie sistemica (soc, insuficienta cardiaca, dializa, vasoconstrictoare).
- PACIENT TIPIC: varstnic >60 ani, fibrilatie atriala, boala cardiovasculara, factori de risc trombotici.
- CLINICA: durere abdominala SEVERA, BRUSCA, DISPROPORTIONALA fata de examen initial; voma, diaree (sanguinolenta tardiv); evolutie spre peritonita generalizata + soc in 6-12 ore.
- EXAMENE: LACTAT seric crescut (sensibilitate moderata, specifit tardiv), leucocitoza, hemoconcentratie, acidoza metabolica, transaminaze crescute.
- DIAGNOSTIC: CT ANGIO MEZENTERIC cu contrast — standardul de aur; vizualizeaza ocluzia, perfuzia intestinala, semne tardive (pneumatoza intestinala, gaz portal, ingrosare peretelui).
- TRATAMENT:
- Resuscitare hemodinamica + heparinizare imediata.
- REVASCULARIZARE in fereastra de aur (6-12 ore): chirurgie deschisa (embolectomie, bypass, by-pass aorto-mezenteric) sau ENDOVASCULAR (tromboliza intraarterial, aspiratie trombus, angioplastie + stent).
- Laparotomie de urgenta cu rezectia segmentului necrozat — daca necroza prezenta.
- SECOND-LOOK la 24-48 ore — evaluare viabilitate intestin restant.
- Profilaxie secundara: anticoagulant pe viata (warfarina sau DOAC); tratament cauzei subiacente (FA, sindrom hipercoagulant).
Cauzele si mecanismele ischemiei mezenterice
Intestinul subtire este irigat de artera mezenterica superioara (AMS)Artera mezenterica superioara (AMS)Principala artera care iriga intestinul subtire si jumatatea proximala a colonului; locul cel mai frecvent de ocluzie in AMI., iar colonul ascendent + 2/3 din colonul transvers tot de AMS; restul colonului de artera mezenterica inferioara (AMI).
Trunchiul celiac iriga stomacul, duodenul, ficatul, splina si pancreasul.
Anastomozele intre acestea (in special arc Riolan, artera marginal Drummond) permit suplinire partiala in ocluzii lente; in ocluzii bruste — necroza rapida.
Intestinul subtire este mai sensibil la ischemie decat colonul (metabolism inalt).
Faze ischemice:
1. ISCHEMIE REVERSIBILA (0-3 ore): mucoasa edematiata; reversibila cu reperfuzie.
2. NECROZA MUCOASEI (3-6 ore): pierdere bariera mucoasa, translocatie bacteriana, sangerare.
3. NECROZA TRANSMURALA (>6 ore): infarct intestinal, perforatie, peritonita.
4. SEPSIS, SOC, FALITUL MULTIPLU DE ORGANE.
TIPURI DE ISCHEMIE MEZENTERICA ACUTA (AMI):
EMBOLIA AMS (50% AMI):
EmbolieEmbolieMigrarea unui cheag (sau alt material) dintr-o locatie distanta (cord, aorta) intr-un vas, ocluzandu-l. din cord (FA, IM recent, endocardita, mixom atrial) sau din placa aorta.
Tipic — ocluzie la 3-10 cm distal de originea AMS (dupa colaterala pancreatico-duodenala).
Debut brusc, dramatic la pacient anterior asimptomatic.
FA este cea mai frecventa cauza (40-50% din embolii AMS).
TROMBOZA ARTERIALA (25% AMI):
Pe leziune aterosclerotica preexistenta a originii AMS (frecvent stenoza >70%).
Pacient cu istoric de ANGINA ABDOMINALAAngina abdominalaDurere abdominala postprandiala progresiva datorata stenozelor cronice ale arterelor mezenterice — precursoare a trombozei acute. (durere postprandiala progresiva, scadere in greutate prin fobie de alimentatie).
Tromboza acuta peste placa = AMI extins, frecvent fatala daca colateralele insuficiente.
TROMBOZA VENOASA MEZENTERICA (10% AMI):
Stari hipercoagulante: cancer (frecvent pancreatic), trombofilia (factor V Leiden, deficit AT-III, prot C, S), contraceptive orale, sarcina, sepsis abdominal, splenectomie, ciroza cu hipertensiune portala.
Debut mai subacut (zile), durere mai putin severa decat in ocluzia arteriala.
Edem masiv al peretelui intestinal, ascita.
ISCHEMIE NON-OCLUZIVA (NOMI, 15%):
Hipoperfuzie sistemica severa fara ocluzie arteriala anatomica.
Cauze: soc cardiogen, sepsis sever, post-stop cardiac, dializa cu hipotensiune, vasoconstrictoare puternice (noradrenalina, vasopresina), cocaina.
Vasoconstrictia mezenterica reflexa — supravietuire intestinala chiar fara ocluzie.
Pacient critic in ATI, deja foarte bolnav.
Manifestari clinice — pattern-ul "durere disproportionala"
SIMPTOMUL CARDINAL: DURERE ABDOMINALA SEVERA + DISPROPORTIE intre intensitatea durerii si examenul abdominal initial.
Pacientul descrie durere atroce, in talcaiala, in centrul abdomenului — dar la palpare abdomenul este moale, nedureros, fara aparare musculara (faza initiala).
Acest "pain out of proportion to examination" este SEMNUL CHEIE care trebuie sa ridice suspiciunea.
EMBOLIEEmbolieMigrarea unui cheag (sau alt material) dintr-o locatie distanta (cord, aorta) intr-un vas, ocluzandu-l. AMS:
Debut BRUSC, fara prodromal.
Durere atroce subita, frecvent localizata periombilical.
Pacient cu FA — frecvent fara warfarina sau cu INR sub-terapeutic.
Voma timpurie, diaree (uneori sanguinolenta).
Lichid de varsaturi: bilios initial; sanguinolent tardiv.
TROMBOZA AMS:
Pacient cu ANGINA ABDOMINALAAngina abdominalaDurere abdominala postprandiala progresiva datorata stenozelor cronice ale arterelor mezenterice — precursoare a trombozei acute. preexistenta (durere postprandiala, scadere in greutate, sitofobieSitofobieFrica de a manca datorita durerii postprandiale — caracteristica anginei abdominale cronice; duce la scadere in greutate.).
Debut mai gradual sau brusc pe simptomatologie cronica.
TROMBOZA VENOASA MEZENTERICA:
Debut mai lent (zile-saptamani), durere mai putin severa.
Frecvent confunda cu IBS, gastroenterita.
Risc de a fi nediagnosticat in stadii precoce.
NOMI:
Pacient deja critic in ATI; suspect cand apare distensie abdominala, deteriorare clinica neexplicata.
EVOLUTIE CRONOLOGICA:
0-2 ore: durere severa, abdomen moale, examen aproape normal — diagnostic dificil!
2-6 ore: agravare progresiva, ileus, distensie usoara, lactat in crestere.
6-12 ore: aparare musculara, peritonita; necroza transmurala incepe.
>12 ore: peritonita generalizata, soc septic, instabilitate hemodinamica.
FACTORI DE RISC importanti:
Fibrilatie atriala (cea mai frecventa premise).
Antecedente de infarct miocardic / cardiopatie ischemica.
Boala vasculara periferica.
Diabet zaharat.
Hipertensiune.
Dislipidemie.
Fumat.
Antecedente personale sau familiale de trombofilia.
Cancer activ.
Sarcina / postpartum / contraceptive.
Stari de soc / hipoperfuzie sistemica.
Diagnostic — biomarkeri si imagistica
ANAMNEZA TINTITA + EXAMEN CLINIC — suspiciunea ridicata pe baza durerii disproportionale + factori de risc.
BIOMARKERI SERICI (utili dar nu specifici, nu trebuie sa intarzie imagistica):
LACTAT SERICLactat sericMarker al metabolismului anaerob — crescut in ischemie tisulara, dar nespecific in stadii precoce.: crescut (>2 mmol/L) — sugestiv, dar in faza incipienta poate fi normal (sensibilitate ~80%). Lactat marcat crescut (>5 mmol/L) = necroza avansata = prognostic prost.
Leucocitoza (frecvent >15-20.000/mmc).
Hemoconcentratie (hematocrit crescut prin pierderi de plasma in intestin).
Acidoza metabolica (gap mare anionic).
Transaminaze crescute (in stadii avansate).
D-DIMER crescut (sensibilitate 60-95%, nespecifica).
I-FABP (intestinal Fatty Acid-Binding Protein), citrulina — biomarkeri specifici dar nu standard in Romania.
EKG: cauta FA, ischemie.
RADIOGRAFIE ABDOMINALA: rar utila inca; semne tardive — distensie ansa, pneumatoza intestinalaPneumatoza intestinalaAer in peretele intestinal — semn CT tardiv de necroza., pneumoperitoneu.
CT ANGIO MEZENTERIC cu CONTRAST IV — GOLD STANDARD:
Procedura: contrast IV, achizitii in faza arteriala + venoasa + portala.
Vizualizeaza direct ocluziile arteriale si tromboze venoase.
Semne: "defect de umplere" in AMS / vena mezenterica, lipsa de captare a peretelui intestinal (ischemie), ingrosare a peretelui, edemul mezenterului, ascita.
Semne tardive: PNEUMATOZA INTESTINALAPneumatoza intestinalaAer in peretele intestinal — semn CT tardiv de necroza. (gaz in peretele intestinal — necroza), GAZ in vena PORTA (foarte tardiv), pneumoperitoneu.
Sensibilitate 93-95%, specificitate 95-100%.
Disponibil 24/7 in spitale mari.
Necesita contrast (atentie la insuficienta renala — exclude pe baza ureei / creatininei, hidrateaza).
ECOGRAFIA DOPPLER mezenterica: utila pentru screeningul ischemiei cronice; in acut — limitata de gaz intestinal.
ANGIOGRAFIA CONVENTIONALA: in scadere ca metoda diagnostica (inlocuita de CT angio); ramane utila in cazurile cu suspiciune NOMI sau pentru tratament endovascular concomitent.
LAPAROSCOPIE / LAPAROTOMIE DIAGNOSTICA: cand suspiciune clara dar imagistica neclara, sau pacient instabil care nu poate fi transportat la CT.
Tratamentul de urgenta
ABORDARE "TIME IS BOWEL" — fiecare ora costa intestin.
RESUSCITARE INITIALA (in paralel cu diagnosticul):
Internare in unitate de terapie intensiva chirurgicala.
Acces venos larg, monitorizare invaziva (cateter venos central, linie arteriala).
Resuscitare cu fluide IV (cristaloizi, eventual coloizi) — atentie la supraincarcare.
Oxigenoterapie, eventual intubatie + ventilatie.
Corectie acidoza metabolica.
Cateter urinar pentru monitorizare diureza.
Sonda nazogastrica pentru decompresie.
ANTIBIOTERAPIE cu spectru larg: penicilina + inhibitor (piperacilina-tazobactam) sau carbapenem + metronidazol — translocatie bacteriana inevitabila.
HEPARINIZARE IMEDIATA: heparina IV 5000 UI bolus + perfuzie 1000 UI/h (aPTT tinta 2-2.5x normal) — DACA NU exista contraindicatii (peritonita inflamatorie, hemoragie activa).
Reversare medicatie agravanta (digoxin la pacient cu FA + soc, vasoconstrictoare daca posibil in NOMI).
REVASCULARIZARE — abordarea depinde de starea pacientului si tipul ischemiei:
ENDOVASCULAR (in centre cu radiologie interventionala disponibila):
Tromboliza intraarteriala cu activator tisular plasminogen (tPA).
Aspiratie mecanica a trombusului.
Angioplastie + stent al stenozei in tromboza arteriala.
Avantaje: mai putin invaziv, recuperare mai rapida.
Limitari: nu permite evaluarea viabilitatii intestinale; necesita laparotomie ulterioara daca exista necroza.
CHIRURGIE DESCHISA (cea mai frecvent folosita in Romania):
Laparotomie mediana cu inspectia intregului intestin.
EMBOLECTOMIE AMS: deschiderea arterei, indepartarea embolusului cu cateter Fogarty.
BYPASS aorto-mezenteric: in tromboza pe placa aterosclerotica.
REZECTIE INTESTINALA: a segmentelor evident necrozate (negru, fara peristaltism, fara puls in mezenter).
Avantaj: evaluare directa a viabilitatii, rezectie + revascularizare combinate.
TROMBOZA VENOASA MEZENTERICA: anticoagulare singura este de obicei suficienta; chirurgie doar in necroza.
NOMI: corectarea cauzei sistemice (sustinere cardiocirculator, oprire vasoconstrictoare), eventual infuzie de papaverina intraarterial (vasodilatator).
SECOND-LOOK LAPAROTOMIESecond-look laparotomieReinterventie chirurgicala la 24-48h dupa prima operatie — pentru evaluarea viabilitatii intestinale restante. la 24-48 ore:
Indicata cand viabilitatea intestinala este incerta dupa prima interventie.
Permite rezectie tardiva a segmentelor demarcate ulterior.
Strategie esentiala pentru a evita sub-rezectia (necroza progresiva post-op) si supra-rezectia (sindrom de intestin scurtSindrom de intestin scurtMalabsorbtie cronica datorata pierderii unei portiuni majore (>50%) a intestinului subtire — frecvent necesita suport nutritional intravenos.).
Sfat educational, nu tratament medical.
Prognostic si reabilitare
MORTALITATEA depinde de:
Cauza: tromboza venoasa < 30%; embolieEmbolieMigrarea unui cheag (sau alt material) dintr-o locatie distanta (cord, aorta) intr-un vas, ocluzandu-l. arteriala 50-70%; tromboza arteriala 50-80%; NOMI 70-90%.
Timpul pana la diagnostic si tratament: <6 ore = supravietuire 60-80%; >12 ore = mortalitate 60-90%.
Extindere necroza: limitata = bun prognostic; extensiva = sindrom de intestin scurtSindrom de intestin scurtMalabsorbtie cronica datorata pierderii unei portiuni majore (>50%) a intestinului subtire — frecvent necesita suport nutritional intravenos. sau deces.
Comorbiditati: varsta, insuficienta cardiaca, sepsis preexistent, varsta > 70 ani — prognostic prost.
COMPLICATII POSTOPERATORII:
Sindrom de raspuns inflamator sistemic (SIRS), soc septic.
Falita multiviscerala.
Sindrom de compartiment abdominal (presiune intraabdominala crescuta).
Sindrom de intestin scurtSindrom de intestin scurtMalabsorbtie cronica datorata pierderii unei portiuni majore (>50%) a intestinului subtire — frecvent necesita suport nutritional intravenos. — daca rezectie >50% intestin subtire.
Fistule, leakage anastomotic.
Tromboza recurenta.
Sepsis cronic.
REABILITARE PE TERMEN LUNG:
Sindrom de intestin scurtSindrom de intestin scurtMalabsorbtie cronica datorata pierderii unei portiuni majore (>50%) a intestinului subtire — frecvent necesita suport nutritional intravenos.: malabsorbtie cronica, scadere ponderala, diaree.
Suport nutritional: nutritie parenterala totala (TPN) — pe termen lung pentru sindrom de intestin scurtSindrom de intestin scurtMalabsorbtie cronica datorata pierderii unei portiuni majore (>50%) a intestinului subtire — frecvent necesita suport nutritional intravenos..
Suplimente: vitamine, minerale, electroliti.
Adaptarea intestinala in 1-2 ani (hipertrofia compensatorie).
Eventual stoma / colostoma temporara sau permanenta.
Transplant intestinal — in cazuri extreme (rare in Europa).
PROFILAXIA SECUNDARA:
Anticoagulare cronica: warfarina (INR 2-3) sau DOAC (apixaban, rivaroxaban) — pe viata in fibrilatie atriala sau tromboza venoasa cu cauza persistenta.
Antiagregant + statin in tromboza arteriala pe ateroscleroza.
Investigatii pentru cauza: ecocardiografie (tromb in atriu), screening trombofilie, screening cancer ocult.
Sfat educational, nu tratament medical.
Diferentierea de alte cauze de durere abdominala acuta
APENDICITA ACUTA: pacient mai tanar, durere migranta din capul stomacului in FID, examen pozitiv, fara factori vasculari.
COLICA BILIARA / COLECISTITA: durere in hipocondru drept, semn Murphy, ecografie diagnostica.
PANCREATITA ACUTA: durere in capul stomacului cu iradiere posterioara, amilaza si lipaza serice crescute, factori (alcool, calculi biliari).
ULCER PEPTIC PERFORAT: durere brusca generalizata, pneumoperitoneu pe radiografie / CT.
OCLUZIE INTESTINALA: distensie, varsaturi, oprire tranzit, niveluri hidroaerice — fara semne vasculare initial.
DIVERTICULITA: durere in FIS, febra, ecou de inflamatie a colonului sigmoid.
ANEVRISM AORTIC RUPT: pulsatie abdominala, hipotensiune, durere posterioara; CT diagnostic.
INFARCT MIOCARDIC INFERIOR: durere in capul stomacului + greata + sudori — confunda cu abdomenul acut; EKG diagnostic.
INFECTII INTESTINALE severe: diaree predominant, durere mai usoara.
PORFIRIE ACUTA INTERMITENTA: dureri abdominale severe + simptome neurologice + urina inchisa la lumina.
Cand sa mergi urgent la doctor
Durere abdominala severa brusca la pacient varstnic cu fibrilatie atriala — URGENTA IMEDIATA, 112.
Durere abdominala intensa disproportionata fata de examen — diagnostic critic.
Pacient cu antecedente de boala vasculara periferica + durere abdominala noua.
Voma + diaree sanguinolenta + durere severa.
Distensie abdominala progresiva + alterare a starii generale.
Soc, hipotensiune, marmorit cutanat + durere abdominala — urgenta vitala.
Daca esti deja anticoagulat dar INR-ul este sub-terapeutic + simptome abdominale — exclude embolieEmbolieMigrarea unui cheag (sau alt material) dintr-o locatie distanta (cord, aorta) intr-un vas, ocluzandu-l..
Pacient cu istoric de angina abdominalaAngina abdominalaDurere abdominala postprandiala progresiva datorata stenozelor cronice ale arterelor mezenterice — precursoare a trombozei acute. + durere severa noua — poate fi semn de tromboza acuta.
La ce specialist mergi
Primul pas: URGENTA — apel 112 sau prezentare UPU pentru durere abdominala severa cu suspiciune.
- •Chirurg general / chirurg vascular pentru revascularizare si rezectie
- •Radiolog interventionist pentru tehnici endovasculare
- •Cardiolog pentru sursa embolica (FA, valvulopatie, IM)
- •Hematolog pentru screening trombofilia
- •Gastroenterolog pentru ischemia cronica si reabilitare digestiva
- •Nutritionist pentru sindrom de intestin scurt post-rezectie
Urgenta: Internare in UTI chirurgicala; CT angio in primele 1-2 ore; revascularizare in fereastra de 6-12 ore.
Centre cu experienta in ischemia mezenterica si chirurgie vasculara abdominala in Romania: Spitalul Floreasca (Bucuresti), Spitalul Fundeni, Universitar Cluj-Napoca, Iasi, Targu Mures. Radiologia interventionala vasculara este disponibila in centre selectate.
Costuri si decontare in Romania
Investigatii
- •Hemograma + biochimie + lactat + gaze sangvine: 100-300 RON privat; CNAS gratuit in urgenta
- •EKG: 30-80 RON
- •CT angio mezenteric cu contrast: 1000-2500 RON privat; CNAS gratuit in urgenta
- •Angiografie conventionala: 2000-5000 RON privat; CNAS gratuit in spital
- •Ecocardiografie (sursa embolica): 200-450 RON privat
- •Screening trombofilia (factor V Leiden, AT-III, prot C, S, lupus anticoagulant): 1000-3000 RON privat
Tratament
- •Heparina IV (in spital): cost minim, gratuita
- •Antibiotice spectrum larg (piperacilina-tazobactam, meropenem): compensate in spital
- •Tromboliza intraarteriala (tPA): cost ~3000-5000 RON; CNAS gratuita in spital
- •Embolectomie + bypass chirurgical: cost in spital privat 20000-50000 RON; CNAS gratuita in public
- •Rezectie intestinala + anastomoza: similar
- •Stent endovascular AMS: 5000-15000 RON; partial compensat
- •Nutritie parenterala (sindrom intestin scurt): cost mare cronic, compensata in programe specializate
- •Warfarina / DOAC cronic: 30-300 RON / luna; compensate
Sfat educational, nu tratament medical.
CNAS: Ischemia mezenterica este o urgenta vitala — toate investigatiile, internarea in UTI, interventiile chirurgicale si endovasculare sunt 100% decontate pentru pacientii asigurati. Nutritia parenterala cronica pentru sindromul de intestin scurt este compensata in programul national pentru boli digestive. Anticoagularea cronica este compensata cu retete.
Preturile sunt orientative, variaza intre clinici si in timp.
Ce sa intrebi medicul
interactiv
Bifeaza intrebarile care te intereseaza si copiaza-le pe telefon. Le ai cu tine la consult — fara sa uiti ce voiai sa intrebi.
Cand sa revii la control
- •DUPA EXTERNARE — controale frecvente in primele 3 luni cu chirurg si cardiolog.
- •Anticoagulare cronica conform indicatiei — INR (warfarina) sau monitorizare DOAC.
- •Ecocardiografie si Holter pentru detectarea / managementul fibrilatiei atriale.
- •Screening pentru trombofilia daca cauza neclara sau persoana tanara.
- •Daca sindrom de intestin scurt — consult nutritionist, eventual TPN domiciliara.
- •Suplimente vitaminice / minerale conform deficitelor.
- •Stop fumat, control hipertensiune, diabet, dislipidemie.
- •Endoscopie de control la 1 an pentru evaluarea integritatii anastomozei.
- •CT angio de control la 6-12 luni daca s-a facut stent endovascular.
- •Suport psihologic — pacientii frecvent au sechele psihologice ("PTSD" dupa internare prelungita in UTI).
- •Educatie despre semnele recidivei si necesitatea de adresare prompta la urgenta.
Mituri vs realitate
Mit: Daca am o durere abdominala usoara la inceput, nu poate fi ceva grav.
Fapt: FALS. In ischemia mezenterica, durerea este disproportional severa fata de examenul abdominal initial moale. Acest pattern este patognomonic — ridicarea suspiciunii salveaza viata.
Mit: Lactatul normal exclude ischemia mezenterica.
Fapt: FALS. In stadii incipiente (primele 2-4 ore), lactatul poate fi normal sau usor crescut. Un lactat normal NU exclude ischemia daca clinica este sugestiva.
Mit: CT-ul fara contrast este suficient pentru diagnostic.
Fapt: FALS. CT NATIV nu poate diagnostica eficient ischemia mezenterica. CT ANGIO cu contrast IV este standardul; CT nativ este util doar pentru excluderea altor cauze (pneumoperitoneu, ileus mecanic).
Mit: Tromboza venoasa mezenterica este la fel de grava ca embolia arteriala.
Fapt: PARTIAL FALS. Tromboza venoasa are mortalitate mai mica (20-30%) decat tromboza / embolia arteriala (50-80%), datorita evolutiei mai lente si raspunsului mai bun la anticoagulare. Dar diagnosticul tardiv duce la necroza si soc.
Mit: Daca am supravietuit ischemiei mezenterice, totul revine la normal.
Fapt: PARTIAL FALS. Recuperarea este indelungata. Daca au fost rezectate >50% din intestinul subtire — sindrom de intestin scurt cu malabsorbtie cronica, posibil necesar TPN. Profilaxia secundara (anticoagulare) este pe viata.
Glosar termeni
- Artera mezenterica superioara (AMS)
- Principala artera care iriga intestinul subtire si jumatatea proximala a colonului; locul cel mai frecvent de ocluzie in AMI.
- Embolie
- Migrarea unui cheag (sau alt material) dintr-o locatie distanta (cord, aorta) intr-un vas, ocluzandu-l.
- Tromboza in situ
- Formarea unui cheag direct pe peretele unui vas, frecvent pe leziune aterosclerotica.
- NOMI (Non-Occlusive Mesenteric Ischemia)
- Ischemie mezenterica fara ocluzie anatomica — datorata hipoperfuziei sistemice si vasoconstrictiei reflexe.
- Angina abdominala
- Durere abdominala postprandiala progresiva datorata stenozelor cronice ale arterelor mezenterice — precursoare a trombozei acute.
- Sitofobie
- Frica de a manca datorita durerii postprandiale — caracteristica anginei abdominale cronice; duce la scadere in greutate.
- Pneumatoza intestinala
- Aer in peretele intestinal — semn CT tardiv de necroza.
- Lactat seric
- Marker al metabolismului anaerob — crescut in ischemie tisulara, dar nespecific in stadii precoce.
- Second-look laparotomie
- Reinterventie chirurgicala la 24-48h dupa prima operatie — pentru evaluarea viabilitatii intestinale restante.
- Sindrom de intestin scurt
- Malabsorbtie cronica datorata pierderii unei portiuni majore (>50%) a intestinului subtire — frecvent necesita suport nutritional intravenos.
- Profilaxie secundara
- Anticoagulare cronica + tratamentul cauzei subiacente pentru prevenirea recidivelor.
Surse
Articolul este bazat pe informatii din urmatoarele surse oficiale, verificabile public:
Discutii pe acest subiect
Intrebari generale si experiente impartasite. NU consultatie medicala.
Niciun thread inca pe acest subiect. Fii primul care intreaba sau impartaseste o experienta.
Consulta un medic pentru un verdict final. Acest articol este educational. Nu interpreta singur/a un rezultat si nu incepe/modifica un tratament doar pe baza acestor informatii. In caz de urgenta apelam 112.