Abces peritonsilar (Quinsy): drenaj + antibiotice — urgenta ORL

Abcesul peritonsilar (denumit clasic 'Quinsy' sau flegmon amigdalian) este o colectie purulenta localizata in SPATIUL PERITONSILAR — intre capsula amigdalei palatine si peretele lateral al faringelui (constrictorul superior). Reprezinta CEA MAI FRECVENTA INFECTIE PROFUNDA A GATULUI la adulti, cu o incidenta de 30-37/100,000/an, cel mai frecvent intalnita la tineri (15-35 ani). Apare de obicei ca o complicatie a unei AMIGDALITE ACUTE bacteriene tratate inadecvat sau evolueaza din celulita peritonsilara. Cauzele bacteriene includ STREPTOCOCCUS PYOGENES (grup A — cel mai frecvent), Streptococcus de grup C, F si G, Staphylococcus aureus si bacterii ANAEROBE (Fusobacterium, Prevotella, Bacteroides). Cazurile pot fi POLIMICROBIENE. Manifestarile clinice clasice formeaza o triada caracteristica: DURERE LA INGHITIRE UNILATERALA SEVERA, TRISMUS (deschidere bucala limitata, prin spasm reflex al muschiului pterigoidian intern) si DISFONIE 'PATATA' / 'HOT POTATO VOICE'. Pacientul are de obicei febra inalta, halena fetida, hipersalivatie (drooling), durere otalgia ipsilaterala (referita), adenopatie cervicala. Examenul ORL releva caracteristicul TABLOU LOCAL: bombarea palatului moale peritonsilar unilateral, DEVIEREA UVULEI catre partea contralaterala, amigdala palatina impinsa medial si inferior. Diagnosticul este in mare parte CLINIC; ecografia transorala sau CT cu contrast sunt utile cand diagnosticul este incert sau exista suspiciune de extensie in spatiile profunde. Tratamentul are doua componente esentiale: 1) DRENAJUL chirurgical al colectiei prin aspiratie cu ac sau incizie + drenaj (I&D) — eficacitate similara confirmata in Cochrane review; 2) ANTIBIOTERAPIE empirica cu spectru pe streptococi si anaerobi — amoxicilina/clavulanat (Augmentin) sau ceftriaxona + metronidazol; alergici la penicilina — clindamicina. Suportul cu hidratare IV, analgezice, dexametazona (pentru reducerea edemului) este important. Indicatii pentru INTERNARE: toxicitate severa, deshidratare, incapacitate de drenaj ambulator, extensie in spatiile profunde. AMIGDALECTOMIA LA INTERVAL este recomandata dupa episoade recurente. Complicatii rare dar grave: extensie in spatiile parafaringian / retrofaringian, MEDIASTINITA descendenta, SINDROM LEMIERRE (tromboflebita septica jugulara cu emboli pulmonari).

7 min de cititActualizat 05 iunie 2026

Pe scurt

Abces peritonsilar (Quinsy) = colectie purulenta intre capsula amigdalei si peretele faringian lateral.
Cel mai frecvent abces profund cervical la adulti (incidenta 30-37/100,000/an).
Cauze: Streptococcus pyogenes grup A (frecvent), anaerobi, S. aureus — frecvent polimicrobian.
Triada clasica: DURERE LA INGHITIRE UNILATERALA + TRISMUS + 'HOT POTATO VOICE' (voce patata).
Tablou local: bombare palatina + DEVIERE UVULARA contralateral + amigdala impinsa medial.
Diagnostic CLINIC; CT cu contrast / eco transorala — daca incert.
Tratament: DRENAJ (aspiratie cu ac SAU incizie+drenaj) + ANTIBIOTICE empirice.
Aspiratia cu ac si I&D — eficacitate similara (Cochrane).
Antibiotice: AMOXICILINA/CLAVULANAT, ceftriaxona+metronidazol; clindamicina daca alergie.
Dexametazona — reduce edemul si grabeste rezolutie.
Amigdalectomie 'a chaud' (rar) sau la interval — pentru recurenta.
Complicatii: extensie parafaringial/retrofaringial, mediastinita, SINDROM LEMIERRE.

Ce este si patogenia

Abcesul peritonsilar (denumit istoric 'Quinsy', derivat din latinescul 'quinancia') este o infectie supurativa localizata in spatiul peritonsilar — situat intre CAPSULA fibroasa a amigdalei palatine si MUSCHIUL CONSTRICTOR SUPERIOR al faringelui.

ANATOMIE RELEVANTA:

• Spatiul peritonsilar este un compartiment cu tesut conjunctiv lax.

• Contine glande salivare minore (Weber).

• Marginile: anterior — pilier palatin anterior; posterior — pilier palatin posterior; medial — capsula amigdalei; lateral — muschiul constrictor superior.

PATOGENIE:

1. Amigdalita acuta bacteriana.

2. Inflamatia se extinde prin capsula amigdalei spre spatiul peritonsilar.

3. Faza initiala: CELULITA peritonsilara (fara puroi).

4. Daca tratamentul antibiotic este intarziat sau inadecvat → progresie la ABCES (colectie purulenta).

5. Infectia glandelor salivare Weber poate fi alta cale.

EPIDEMIOLOGIE:

• Incidenta: 30-37/100,000/an in tarile dezvoltate.

• Predominant la tineri (15-35 ani).

• Distributie egala intre sexe.

• Cea mai frecventa infectie profunda a gatului la adulti.

MICROBIOLOGIE:

• POLIMICROBIANA frecvent.

• Bacterii AEROBE:

- Streptococcus pyogenes (grup A) — cel mai frecvent.

- Streptococcus grup C, F, G.

- Streptococcus viridans.

- Staphylococcus aureus (inclusiv MRSA in unele zone).

- Haemophilus influenzae.

• Bacterii ANAEROBE:

- Fusobacterium necrophorum (atentie — sindrom Lemierre).

- Prevotella spp.

- Bacteroides spp.

- Peptostreptococcus.

FACTORI DE RISC:

• Amigdalita acuta tratata inadecvat / netratata.

• Amigdalite cronice recurente.

• Fumat.

• Imunosupresie (diabet, HIV).

• Litiaza tonsilara.

• Igiena orala precara.

Manifestari clinice

Manifestarile abcesului peritonsilar formeaza un tablou caracteristic care permite frecvent diagnostic clinic.

DEBUT:

• Tipic, dupa 3-5 zile de amigdalita acuta tratata inadecvat.

• Agravare progresiva.

TRIADA CARACTERISTICA:

1. DURERE LA INGHITIRE UNILATERALA SEVERA:

• Durere intensa, frecvent referita catre urechea ipsilaterala.

• Imposibilitate de inghitire (chiar a salivei).

2. TRISMUS (deschidere bucala limitata):

• Spasm reflex al muschiului pterigoidian intern.

• Pacientul nu poate deschide gura mai mult de 1-2 cm.

• Semn caracteristic care diferentiaza de amigdalita simpla.

3. 'HOT POTATO VOICE' / VOCE PATATA:

• Vorbire infundata, ca si cum pacientul ar avea ceva fierbinte in gura.

• Cauzata de edemul peritonsilar.

ALTE SIMPTOME:

• Febra inalta (peste 38-39 grade).

• Frisoane.

• Halena fetida (foetor ex ore).

• Hipersalivatie / drooling (incapabili de a inghiti saliva).

• Otalgie ipsilaterala referita.

• Adenopatie cervicala unilaterala (laterocervicala / submandibulara).

• Stare generala alterata, deshidratare.

• Tipic — disconfort marcat, fata 'sufera'.

EXAMEN FIZIC INTRAORAL — tabloul caracteristic:

• BOMBAREA PALATULUI MOALE peritonsilar — pe partea afectata.

• AMIGDALA palatina impinsa MEDIAL si INFERIOR.

• DEVIEREA UVULEI catre partea CONTRALATERALA.

• Eritem si edem important.

• Frecvent placi exudative pe amigdala.

• Limba poate fi acoperita.

FACTORI CE LIMITEAZA EXAMENUL:

• Trismus.

• Cooperarea pacientului (durere).

• Necesitate de eclizator pentru vizualizare optima.

DIFERENTIAL CLINIC:

• Amigdalita acuta severa (fara bombare, fara trismus).

• Mononucleoza infectioasa (bilateral, adenopatie generalizata).

• Difteria (membrane false albicioase, alta epidemiologie).

• Carcinom amigdalian (instalare cronica, fara febra).

• Abces parafaringian / retrofaringian (extensie posterioara, anteflexie gat).

• Epiglotita (situatie ATI — lipsa de aer, salivare excesiva, fara trismus marcat).

Diagnostic

Diagnosticul abcesului peritonsilar este preponderent CLINIC. Investigatiile suplimentare sunt rezervate cazurilor incerte sau cu suspiciune de complicatii.

EXAMEN CLINIC — STANDARD:

• Inspectia cavitatii orale cu eclizator si lampa.

• Palpare suplimentara cu deget cu manusi (rezerva, atentie).

• Evaluare gradului de trismus.

• Examinare cervicala — adenopatii, sensibilitate.

• Evaluare functiei respiratorii.

LABORATOR:

• HEMOGRAMA — leucocitoza cu neutrofilie.

• Proteina C reactiva (PCR) crescuta.

• Procalcitonina (in sepsis).

• Glicemie (in diabet).

• Functie renala (deshidratare).

• Cultura din puroiul drenat — pentru ghidare antibiotica daca nu raspunde.

• Test rapid streptococic / cultura faringiana.

• Hemocultura — daca sepsis suspectat.

IMAGISTICA — DOAR CAND NECESARA:

• ECOGRAFIE INTRAORALA — tehnica utila, neinvaziva, fara radiatii.

- Identifica colectia.

- Ghideaza aspiratia.

- Necesita echograf cu sonda potrivita.

• CT cu CONTRAST cervical — STANDARDUL pentru cazuri complicate:

- Indicat in: diagnostic incert, suspiciune extensie spatii profunde, esec tratamentului initial.

- Identifica colectia, extensia, complicatii (mediastinita, tromboza jugulara).

• RMN — alternativa la CT (mai rar folosita).

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL — INVESTIGATII:

• Mononucleoza — anticorpi anti-EBV (Paul-Bunnell, IgM).

• Difteria — cultura speciala (Loeffler).

• Cancer amigdalian — biopsie dupa rezolutia inflamatiei.

EVALUARE EXTENSIE:

• Examen cervical pentru tumefieri.

• Auscultatie pulmonara (pentru aspiratie, mediastinita).

• Functie respiratorie — saturatie oxigen.

• Stetoscop cervical pentru tromboflebita jugulara (Lemierre — frasament jugular).

Drenajul abcesului

DRENAJUL este OBLIGATORIU si elementul cel mai important al tratamentului. Antibioticele singure NU rezolva abcesul.

OPTIUNI DE DRENAJ:

1. ASPIRATIE CU AC (Needle Aspiration):

• PRIMUL ALES in multe centre.

• Eficacitate similara cu I&D — confirmata in Cochrane review.

• Mai putin invaziva, durere mai mica.

• Procedura:

- Anestezie locala (Xylocaina spray + lidocaina injectabila in palat).

- Ac 18G atasat la seringa 10-20 mL.

- Introducere in punctul de fluctuatie maxima (in regiunea palatului bombat).

- Aspiratie puroi 3-5 mL tipic.

- Material trimis pentru cultura.

• Pacientul ramane sub observatie 1-2 ore.

• Recuperare rapida.

2. INCIZIE + DRENAJ (I&D):

• Cand aspiratia esueaza sau cantitati mari de puroi.

• Procedura:

- Anestezie locala.

- Incizie verticala 1-2 cm in punctul de fluctuatie.

- Disectie blanda pana la cavitate.

- Drenaj puroi + irrigatie cu salina.

- Material pentru cultura.

• Risc usor mai mare de sangerare.

3. AMIGDALECTOMIE 'a chaud' (in episod acut):

• Rezerva pentru cazuri foarte selectate.

• Avantaj: drenaj definitiv + indepartarea sursei.

• Dezavantaj: sangerare mai mare, durere postoperatorie.

• Indicata in:

- Esec drenaj conventional.

- Episoade recurente.

- Probleme cu hemostaza.

PUNCTUL DE FLUCTUATIE / DE INTRARE — important:

• Triunghiul: 1 cm medial de molarul 2 superior, la nivelul palatului moale.

• Evitare zonelor anterioare (artera carotida).

• Profunzime maxim 1 cm — risc de leziuni vasculare profunde daca prea adanc.

POST-DRENAJ:

• Antiseptic gargara (peroxid hidrogen 3%, chlorhexidina).

• Hidratare.

• Reevaluare la 24-48 ore.

Antibioterapie si tratament suportiv

Antibioterapia empirica trebuie sa acopere streptococii (in special grup A) si anaerobii.

TRATAMENT IV (in cazuri severe sau internare):

• AMPICILINA/SULBACTAM (Unasyn) 3 g IV x4/zi — prima alegere.

• AMOXICILINA/CLAVULANAT (Augmentin) IV 1.2 g x3/zi.

• CEFTRIAXONA 1-2 g IV/zi + METRONIDAZOL 500 mg IV x3/zi.

• Alergie la penicilina: CLINDAMICINA 600-900 mg IV x3/zi.

• Daca MRSA suspect: + VANCOMICINA 15-20 mg/kg IV x2/zi.

TRATAMENT ORAL (in cazurile usoare-moderate, ambulator):

• AMOXICILINA/CLAVULANAT (Augmentin) 875/125 mg PO x2/zi 10-14 zile — prima alegere.

• Alergie penicilina: CLINDAMICINA 300 mg PO x3-4/zi.

• Cefuroxima axetil 500 mg x2/zi + metronidazol.

DURATA TRATAMENT:

• 10-14 zile.

• Continuare PO dupa imbunatatire (frecvent dupa 2-3 zile de IV).

TRATAMENT SUPORTIV:

HIDRATARE IV:

• Solutie salina sau Ringer lactat.

• Pacientii sunt deshidratati prin imposibilitate de a inghiti.

ANALGEZIE:

• PARACETAMOL 1 g IV/PO x3-4/zi.

• AINS (ibuprofen 600 mg, ketoprofen IV).

• Opioide usoare (tramadol) — pentru durere severa.

• Lidocaina spray topic — ameliorare locala.

CORTICOIDOTERAPIE:

• DEXAMETAZONA 10 mg IV (doza unica sau repetata).

• Reduce semnificativ edemul.

• Accelereaza rezolutia simptomelor.

• Permite alimentatia mai precoce.

• Studii confirmate (incluzand RCTs).

ANTISEPTICE LOCALE:

• Gargare cu apa oxigenata 3% diluata.

• Chlorhexidina 0.12%.

• Solutie salina calda.

INDICATII PENTRU INTERNARE:

• Toxicitate sistemica, sepsis.

• Deshidratare severa, imposibilitate de hidratare PO.

• Imposibilitate de drenaj ambulator.

• Extensia abcesului in spatii profunde (CT).

• Complicatii (mediastinita, tromboza jugulara, Lemierre).

• Imunosupresie sau comorbiditati severe.

• Pacient sub 18 ani sau peste 65 ani.

Sfat educational, nu tratament medical.

Complicatii si urmarire

Complicatiile abcesului peritonsilar sunt rare cu tratament prompt, dar pot fi grave.

COMPLICATII IMEDIATE:

• Sangerare la drenaj (rara cu tehnica corecta).

• Aspiratia puroiului in cailor respiratorii.

• Obstructia caii aeriene — la abcese voluminoase.

COMPLICATII PRIN EXTENSIE:

• ABCES PARAFARINGIAN — extensie laterala in spatiul parafaringian.

- Manifestari: durere cervicala severa, tumefactie laterocervicala, anteflexia gatului.

- Risc de extensie in mediastin.

• ABCES RETROFARINGIAN — extensie posterioara.

- Manifestari: lipsa de aer, dificultate la inghitire severa, torticolis.

- Mai frecvent la copii.

• MEDIASTINITA descendenta necrotizanta:

- Foarte grava (mortalitate 20-40%).

- Extensia infectiei in mediastin prin spatiile profunde gat.

- Lipsa de aer, durere toracica, sepsis sever.

- Necesita drenaj toracic + antibiotice IV.

SINDROMUL LEMIERRE — tromboflebita septica jugulara:

• Cauzat tipic de FUSOBACTERIUM NECROPHORUM.

• Tromboza vena jugulara interna + emboli septici pulmonari.

• Frecvent la tineri.

• Mortalitate 5-10%.

• Tratament: antibiotice IV (clindamicina, metronidazol, ampi/sulbactam) + anticoagulare (controversata) + drenaj.

ALTE COMPLICATII:

• Septicemie / soc septic.

• Pneumonia de aspiratie.

• Encefalita / abces cerebral (rar).

• Endocardita bacteriana.

URMARIRE DUPA DRENAJ:

• Reevaluare la 24-48 ore — daca progresie / lipsa raspuns:

- Repeta CT.

- Drenaj repetat.

- Adaugare antibiotice (MRSA, anaerobi).

• Daca imbunatatire — continuare oral 10-14 zile.

AMIGDALECTOMIE LA INTERVAL:

• Indicata in:

- Episoade recurente (peste 1 episod de abces peritonsilar).

- Amigdalite cronice recurente asociate.

- Litiaza tonsilara.

• La 4-6 saptamani dupa rezolutie episod acut.

PROGNOSTIC:

• Cu tratament prompt — rezolutie completa, fara sechele.

• Riscul de recurenta dupa primul episod: 10-15%.

• Dupa amigdalectomie la interval — risc de recurenta foarte mic.

La ce specialist mergi

Primul pas: Medic ORL — pentru drenaj si management acut.

•Medic urgenta (in faza acuta)
•Internist / boli infectioase (sepsis)
•Chirurg toracic (in mediastinita)
•Anestezist (pentru drenaj sub sedare in copii)
•Medic de familie (urmarire post-drenaj, episoade recurente)

Costuri si decontare in Romania

Investigatii

•Consult ORL — CNAS gratuit cu trimitere; privat 150-300 RON
•Hemograma, PCR, biochimie — CNAS / 100-200 RON privat
•Cultura din puroi — CNAS
•Ecografie intraorala — disponibilitate variabila
•CT cu contrast cervical — CNAS / 700-1200 RON privat

Tratament

•Drenaj cu aspiratie / incizie — CNAS gratuit prin centre ORL
•Antibiotice IV (ampi-sulbactam, ceftriaxona, clindamicina) — CNAS prin spitalizare
•Antibiotice orale (Augmentin, clindamicina) — CNAS compensate
•Paracetamol, AINS, lidocaina spray — CNAS
•Dexametazona — CNAS
•Amigdalectomie la interval — CNAS

Sfat educational, nu tratament medical.

CNAS: Abcesul peritonsilar se trateaza prin sistemul de urgenta CNAS — drenajul si antibiotic-terapia sunt gratuite. Amigdalectomia la interval este efectuata prin internare programata.

Preturile sunt orientative, variaza intre clinici si in timp.

Ce sa intrebi medicul

interactiv

Bifeaza intrebarile care te intereseaza si copiaza-le pe telefon. Le ai cu tine la consult — fara sa uiti ce voiai sa intrebi.

Cand sa revii la control

•Ia antibioticele complete chiar daca te simti mai bine — risc recurenta.
•Hidrateaza-te din abundenta — apa, supe, sucuri reci.
•Mananca alimente moi, reci (iaurt, inghetata).
•Gargare cu apa sarata calda / chlorhexidina de 3-4 ori/zi.
•Paracetamol + ibuprofen alternativ pentru durere.
•Evita fumatul si alcoolul.
•Reevaluare la 24-48 ore — daca nu te simti mai bine.
•Daca apare lipsa de aer, febra inalta progresiva, durere toracica → la urgenta IMEDIAT.
•Igiena orala stricta — periaj cu pasta antibacteriana.
•Pentru episoade recurente: amigdalectomie la interval (4-6 saptamani).
•Vaccinari complete inclusiv anti-gripa anual.
•In sezonul rece — vesta scurta, evitare aer rece direct in gat.

Mituri vs realitate

Mit: Antibioticele singure rezolva abcesul peritonsilar.

Fapt: FALS. Antibioticele rezolva celulita peritonsilara, dar nu pot penetra in colectia purulenta a abcesului. DRENAJUL chirurgical este OBLIGATORIU.

Mit: Aspirarea cu ac nu este eficienta — necesara intotdeauna incizia.

Fapt: FALS. Cochrane review confirma eficacitate SIMILARA aspiratiei cu ac si inciziei+drenaj. Aspirarea cu ac este mai putin invaziva, durerea mai mica, recuperare mai rapida.

Mit: Daca am avut un abces peritonsilar, voi avea altele.

Fapt: PARTIAL. Riscul de recurenta este 10-15%. Amigdalectomia la interval (la 4-6 saptamani dupa rezolutie) reduce riscul aproape la zero.

Mit: Abcesul peritonsilar este similar amigdalitei — nu este o urgenta.

Fapt: FALS. Abcesul peritonsilar este o URGENTA ORL — potential complicatii grave (sindrom Lemierre, mediastinita). Necesita drenaj prompt in primele 24-48 ore.

Mit: Pot trata abcesul peritonsilar acasa cu antibiotice OTC.

Fapt: FALS si PERICULOS. Antibioticele OTC sunt insuficiente, nu rezolva colectia purulenta. Necesita evaluare ORL si drenaj.

Glosar termeni

Abces peritonsilar: Colectie purulenta in spatiul peritonsilar — intre capsula amigdalei palatine si peretele faringian lateral.
Quinsy: Denumirea istorica a abcesului peritonsilar (derivat din latina 'quinancia').
Flegmon amigdalian: Termen romanesc pentru abces peritonsilar.
Spatiu peritonsilar: Compartiment cu tesut conjunctiv lax intre amigdala si muschiul constrictor superior al faringelui.
Trismus: Deschidere bucala limitata prin spasm reflex al muschiului pterigoidian intern — semn caracteristic.
Hot potato voice: Voce patata, infundata — pacientul vorbeste ca si cum ar avea ceva fierbinte in gura.
Durere la inghitire: Durere la inghitire.
Streptococcus pyogenes: Bacterie cea mai frecvent implicata in abcesul peritonsilar (grup A beta-hemolitic).
Aspiratie cu ac: Drenaj percutanat al abcesului prin aspiratie cu ac fin — alternativa eficienta inciziei+drenaj.
Incizie si drenaj (I&D): Incizie chirurgicala in punctul de fluctuatie maxima cu drenajul puroiului.
Amigdalectomie 'a chaud': Amigdalectomie efectuata in episod acut de abces — pentru cazuri selectate.
Sindrom Lemierre: Tromboflebita septica a venei jugulare interne cu emboli pulmonari — complicatie grava, frecvent cauzata de Fusobacterium.
Augmentin: Amoxicilina/clavulanat — antibiotic de prima alegere pentru abces peritonsilar.

Surse

Articolul este bazat pe informatii din urmatoarele surse oficiale, verificabile public:

Galioto NJ. Peritonsillar Abscess (Am Fam Physician 2017) — Mayo Clinic
Cochrane — Steroids for Peritonsillar Abscess — Mayo Clinic
ENT UK Guidelines — Peritonsillar Abscess — NHS
Mayo Clinic — Tonsillitis and Peritonsillar Abscess — Mayo Clinic
MedlinePlus — Peritonsillar Abscess — MedlinePlus
Powell J et al. An evidence-based review of peritonsillar abscess (Clin Otolaryngol 2012) — PubMed

Articole conexe

Esential6 min

Amigdalita si faringita acuta — virala sau streptococica?

Faringita acuta este una dintre cele mai frecvente cauze de consult medical — 90% sunt virale si se vindeca singure. Diferentiere de forma streptococica (5-15% adulti, 20-30% copii) — important pentru a evita antibioticele inutile, dar si pentru a preveni complicatiile poststreptococice. Scor Centor + test rapid streptococic ghideaza decizia. Tratament simptomatic ramane pilonul.

Actualizat 21 mai 2026Citeste

Discutii pe acest subiect

Intrebari generale si experiente impartasite. NU consultatie medicala.

Thread nou

Niciun thread inca pe acest subiect. Fii primul care intreaba sau impartaseste o experienta.

Consulta un medic pentru un verdict final. Acest articol este educational. Nu interpreta singur/a un rezultat si nu incepe/modifica un tratament doar pe baza acestor informatii. In caz de urgenta apelam 112.