Fractura de incheietura (radius distal): tipuri, tratament conservator sau chirurgical

Fractura distala de radius este cea mai frecventa fractura la adulti (peste 250000 anual in Romania).

Mecanism tipic — FOOSHFOOSHFall On OutStretched Hand — mecanism tipic de fractura distala a radiusului prin cazatura cu mana intinsa.:

• Cadere pe mana intinsa pentru a opri caderea.

• Forta se transmite prin pumn la radius distal.

• Radiusul (osul mare al antebratului) se rupe in apropierea incheieturii.

Grupe la risc:

• Copii si tineri activi (sport, biciclete) — fracturi frecvent simple.

• Femei peste 50 ani — risc crescut prin osteoporoza.

• Varstnici — cazaturi domestice, frecvent asociate cu osteoporoza si fragilitate.

Tipuri principale:

• Fractura CollesFractura CollesCea mai frecventa fractura distala de radius — fragment distal deplasat dorsal (in spate). — cea mai frecventa. Fragment distal deplasat in spate (dorsal).

• Fractura SmithFractura SmithFractura distala de radius cu fragment deplasat volar (in fata). Mai rara, dar instabila. — fragment deplasat in fata (volar). Mai rara, dar instabila.

• Fractura Barton — fractura intraarticulara cu deplasare.

• Fractura intraarticulara complexa — multiple fragmente, prinde si articulatia.

• Durere severa, imediata.

• Deformare vizibila (in 'furculita' la fractura CollesFractura CollesCea mai frecventa fractura distala de radius — fragment distal deplasat dorsal (in spate).).

• Umflatura rapida.

• Echimoza (vanataie).

• Imposibilitatea de a misca incheietura.

• Slabiciune in degete.

• Cu fragmente foarte deplasate — risc de afectare nerv median (amorteala, furnicaturi degete 1-3).

Daca exista plaga deschisa cu os vizibil — fractura deschisa, urgenta.

Examen clinic:

• Inspectie pentru deformare, umflatura.

• Palpare pentru sensibilitate, crepitatii.

• Verificare nervi (sensibilitate, miscare).

• Verificare circulatie (puls, culoare, temperatura mana).

Imagistica:

• Radiografie standard antero-posterioara si laterala — confirma fractura, evalueaza deplasarea.

• Radiografie cu compresie axiala — pentru cazuri ambigue.

• CT — pentru fracturi intraarticulare complexe sau planificare chirurgicala.

• RMN — rar; pentru leziuni ligamentare asociate.

Evaluarea radiografica:

• Inclinatia radiala (normal 20-25°).

• Inclinatia volara/dorsala (normal 10-12° volar).

• Scurtarea radiala (normal pana la 3-5 mm).

• Deplasarea articulara (normal sub 2 mm).

Indicat pentru fracturi:

• Fara deplasare semnificativa.

• Cu deplasare mica si stabilitate buna.

• La pacienti varstnici cu cerinte functionale limitate.

Proces:

• Anestezie locala sau scurta sedare daca este nevoie de reducere.

• Reducere inchisa — manipulare manuala pentru a alinia fragmentele.

• Aplicare gips (sau orteza moderna) — de la cot pana la palma.

• Durata: 4-6 saptamani.

Controale:

• Radiografie la 1-2 saptamani — verifica daca fragmentele s-au deplasat in gips.

• Daca deplasare — re-reducere sau chirurgie.

• La 4-6 saptamani: scoatere gips + radiografie de control.

• Apoi 6-12 saptamani de kinetoterapie.

Sfat educational, nu tratament medical.

Indicat pentru:

• Fracturi cu deplasare mare ne-reductibila.

• Fracturi intraarticulare cu pas peste 2 mm.

• Fracturi instabile (Smith, Barton).

• Fracturi deschise.

• Lezari nervoase asociate severe.

• Tineri si activi cu cerinte functionale mari.

Tehnici principale:

• ORIFORIFOpen Reduction Internal Fixation — chirurgie cu deschidere si plasare de placi/suruburi pentru a fixa fractura. cu placa volara (Open Reduction Internal Fixation):

- Cea mai folosita astazi.

- Incizie pe fata anterioara a incheieturii.

- Placa cu suruburi mentine fragmentele.

- Permite mobilizare precoce.

• ORIFORIFOpen Reduction Internal Fixation — chirurgie cu deschidere si plasare de placi/suruburi pentru a fixa fractura. cu placa dorsala — pentru fracturi specifice.

• Fixator extern — pentru fracturi cominutive sau cu leziuni cutanate.

• K-wires (sarme) — pentru cazuri simple sau in copil.

Recuperare:

• Imobilizare scurta (1-2 saptamani) cu orteza.

• Kinetoterapie precoce.

• Reluare miscari complete dupa 6-12 saptamani.

Sfat educational, nu tratament medical.

Faze:

• Faza 1 (saptamana 1-2): controlul durerii, reducerea inflamatiei. Miscari degete frecvente.

• Faza 2 (saptamana 2-6): exercitii pasive si active progresive de incheietura.

• Faza 3 (luna 2-3): cresterea fortei, gestionare scaderii musculare.

• Faza 4 (luna 3-6): reluare activitatii functionale, sport.

Importanta kinetoterapiei:

• Reducerea rigiditatii.

• Recuperarea fortei prizei (frecvent 70-90% din mana sanatoasa la 6 luni).

• Prevenirea sindromului Sudeck (CRPSCRPSComplex Regional Pain Syndrome (sindromul Sudeck) — complicatie rara dar grava cu durere cronica, edem, modificari piele dupa fractura. — Complex Regional Pain Syndrome) — durere cronica neexplicata, edem persistent. Rara, dar grava.

Sfat educational, nu tratament medical.

Pe termen scurt:

• Sindrom de compartiment (rar) — urgenta chirurgicala.

• Sindrom de tunel carpian acut — necesita decompresie urgenta.

• Re-deplasare in gips — corectie cu re-reducere sau chirurgie.

Pe termen lung:

• Rigiditate persistenta (frecvent moderata, se imbunatateste cu kinetoterapie).

• Slabiciune.

• Atrofia musculara temporara.

• Artroza posttraumatica (in fracturi intraarticulare).

• CRPSCRPSComplex Regional Pain Syndrome (sindromul Sudeck) — complicatie rara dar grava cu durere cronica, edem, modificari piele dupa fractura. (sindrom dureros regional complex) — durere cronica, edem, modificari piele.

• Sechele estetice — deformare reziduala.

• Vindecare in pozitie vicioasa — necesita osteotomie corectiva.