Un scor genetic pentru obezitate ar putea estima riscul cardiovascular mai bine decat indicele de masa corporala

Indicele de masa corporala (IMC) este, de zeci de ani, instrumentul standard pentru clasificarea excesului de greutate. Are insa limite cunoscute: nu face diferenta intre masa musculara si grasime si nu spune nimic despre locul unde se depune tesutul adipos sau despre efectele lui asupra inimii, ficatului si metabolismului.

Studiul prezentat la intalnirea ASHG a pornit de la definitia mai noua de obezitate clinica, adica obezitatea care produce deja modificari in organism (tensiune crescuta, zahar crescut in sange, grasimi crescute in sange, grasime in ficat). Cercetatorii au identificat variante genetice asociate cu aceasta forma de obezitate, inclusiv variante care nu se regasesc in scorurile genetice construite pe baza IMC. Persoanele cu scor genetic mare pentru obezitate clinica pareau sa aiba un risc cardiovascular mai bine estimat decat prin IMC singur.

Este important de retinut ca rezultatele au fost prezentate la o conferinta si, de regula, in acest stadiu nu au trecut inca prin evaluarea completa de tip peer-review. Scorurile de risc genetic au si o limita cunoscuta: majoritatea sunt construite pe populatii de origine europeana si performanta lor scade la alte grupuri.

In practica actuala, ghidurile europene de prevenite cardiovasculara (ESC) recomanda in continuare evaluarea riscului prin factori clasici: varsta, fumat, tensiune arteriala, colesterol, diabet, la care se adauga circumferinta taliei pe langa IMC. Scorurile genetice raman, deocamdata, instrumente de cercetare.