Tulburare de anxietate generalizata (GAD): ghid complet de tratament 2024

Tulburarea de anxietate generalizata (Generalized Anxiety Disorder, GAD) este o afectiune cronica caracterizata prin ingrijorare excesiva, persistenta si necontrolabila despre multiple domenii ale vietii cotidiene (sanatate, munca, familie, finante), pe o durata de cel putin 6 luni, insotita de simptome fizice (tensiune musculara, fatigabilitate, dificultati de concentrare, iritabilitate, insomnie, tahicardie). Afecteaza 5-7% din populatie pe parcursul vietii, cu predominanta feminina (2:1) si debut tipic intre 20-40 ani. Screening-ul se realizeaza cu chestionarul GAD-7, iar diagnosticul se confirma clinic conform criteriilor DSM-5/ICD-11. Tratamentul este combinat: psihoterapie cognitiv-comportamentala (TCC — gold standard, cu eficacitate de lunga durata) plus farmacoterapie de prima linie cu inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei (ISRS — escitalopram, sertralina) sau inhibitori ai recaptarii serotoninei si noradrenalinei (SNRI — venlafaxina, duloxetina). Liniile a doua includ buspirona, pregabalin, mirtazapina si agomelatina. Benzodiazepinele se folosesc strict pe termen scurt din cauza riscului de dependenta. Combinatia TCC + medicatie ofera cele mai bune rezultate pe termen lung.

7 min de cititActualizat 05 iunie 2026

Pe scurt

  • GAD = anxietate cronica + ingrijorare excesiva si necontrolabila peste 6 luni + simptome fizice.
  • Prevalenta 5-7% pe viata; predomina la femei (2:1).
  • Diagnostic clinic conform DSM-5; screening cu chestionarul GAD-7 (scor 10+ sugereaza tulburare).
  • Psihoterapia TCC = gold standard, eficacitate de lunga durata.
  • Prima linie farmacologica: ISRS (escitalopram, sertralina, paroxetina) sau SNRI (venlafaxina, duloxetina).
  • A doua linie: buspirona, pregabalin, mirtazapina, agomelatina.
  • Beta-blocante (propranolol) pentru simptome fizice (tremor, palpitatii).
  • Benzodiazepinele — DOAR pe termen scurt (2-4 saptamani); risc dependenta cronica.
  • Efectul medicatiei se vede in 4-6 saptamani; tratament minim 12 luni dupa remisie.
  • Combinatia TCC + medicatie = rezultatele cele mai durabile.

Ce este GAD si cum se manifesta

Tulburarea de anxietate generalizata este una dintre cele mai frecvente tulburari psihiatrice, caracterizata prin ingrijorare cronica, excesiva si dificil de controlat despre multiple aspecte ale vietii.

DIFERENTA fata de anxietatea normala: GAD persista 6 luni sau mai mult, are intensitate disproportionata, este greu de controlat si interfera cu functionarea zilnica.

DOMENII tipice de ingrijorare:

• Sanatatea proprie sau a familiei.

• Performanta profesionala / scolara.

• Aspecte financiare.

• Responsabilitati cotidiene minore (a fi punctual, ce sa imbrace, ce sa gateasca).

• Evenimente viitoare ipotetice.

SIMPTOME FIZICE (minim 3 din 6 conform DSM-5):

• Neliniste / senzatie de a fi 'pe muchie'.

• Fatigabilitate marcata.

• Dificultati de concentrare sau 'minte goala'.

• Iritabilitate.

• Tensiune musculara (durere de cap, dureri cervicale).

• Tulburari de somn (dificultate de adormire / mentinere a somnului).

SIMPTOME ASOCIATE (frecvente, dar nu in criteriile DSM):

• Tahicardie, palpitatii.

• Senzatie de uscaciune in gura.

• Tremor.

• Transpiratii.

• Tulburari gastrointestinale (sindrom intestin iritabil asociat la 30-50%).

• Durere de cap tensionala cronica.

Epidemiologie si factori de risc

PREVALENTA:

• Pe viata: 5-7% in populatia generala.

• La 12 luni: 2-3%.

• In Romania: similar mediilor europene.

DEMOGRAFIE:

• Predominanta feminina: raport F:B = 2:1.

• Varsta tipica de debut: 20-40 ani (mediana 30 ani).

• Pot exista forme tardive (peste 60 ani).

• La copii — apare ca 'ingrijorare excesiva' privind performante scolare, sanatate, evenimente.

FACTORI DE RISC:

• Genetici — agregare familiala (heritabilitate 30-40%).

• Temperament — inhibare comportamentala in copilarie, neuroticism inalt.

• Traume sau abuz in copilarie.

• Evenimente stresante recente (pierderi, schimbari majore).

• Boli cronice (boli cardiovasculare, autoimune).

• Sex feminin (hormonal + factori socio-culturali).

COMORBIDITATI FRECVENTE:

• DEPRESIE MAJORA — 60-70% au depresie de-a lungul vietii.

• Alte tulburari anxioase (atac de panica, anxietate sociala, fobii).

• Abuz de substante (alcool, benzodiazepine — automedicatie).

• Tulburari somatoforme.

• Boli somatice (HTA, sindrom intestin iritabil, fibromialgie).

Diagnostic

Diagnosticul GAD este CLINIC — bazat pe interviu psihiatric structurat si criterii standardizate.

CRITERII DSM-5:

A. Anxietate si ingrijorare excesiva, in cele mai multe zile, timp de cel putin 6 luni, despre multiple evenimente / activitati.

B. Persoana gaseste dificil de controlat ingrijorarea.

C. Asociaza cel putin 3 din 6 simptome fizice (vezi mai sus).

D. Anxietatea cauzeaza distres clinic semnificativ sau afecteaza functionarea.

E. Nu este atribuibila unei substante / medicamente / boala medicala.

F. Nu este mai bine explicata de alta tulburare psihiatrica.

SCREENING-UL GAD-7:

Chestionar simplu cu 7 itemi — raspuns pe scala 0-3 (deloc / cateva zile / mai mult de jumatate / aproape zilnic).

• 0-4: minim.

• 5-9: usor.

• 10-14: moderat — sugereaza GAD probabil.

• 15-21: sever.

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL — EXCLUDERE OBLIGATORIE:

• HIPERTIROIDISM — TSH, FT4.

• Feocromocitom — metanefrine urinare (daca clinic justificat).

• Hipoglicemie.

• Cardiopatie (aritmii, ischemie) — ECG.

• Boli pulmonare (BPOC, astm) cu lipsa de aer.

• Abuz / sevraj de cafeina, alcool, benzodiazepine, droguri.

• Medicamente: corticoizi, bronhodilatatoare, levotiroxina supradozata, decongestionante.

ALTE TULBURARI PSIHIATRICE de diferentiat:

• Tulburare de panica — atacuri acute in crize, frica de moarte iminenta.

• Anxietate sociala — frica de evaluare in interactiuni sociale.

• OCD — obsesii + compulsii ritualice.

• PTSD — evenimente traumatice + flashback-uri.

• Depresie majora — tristete predominanta, anhedonie.

INVESTIGATII RECOMANDATE LA EVALUARE:

• Hemograma, glicemie, TSH, FT4, electroliti, functie renala/hepatica.

• ECG.

• Vitamina B12, vitamina D (deficitele pot accentua anxietatea).

Psihoterapie (prima linie)

Psihoterapia este recomandata ca PRIMA LINIE de tratament — fie izolat (in formele usoare-moderate), fie combinat cu medicatia (in formele moderate-severe).

TERAPIA COGNITIV-COMPORTAMENTALA (TCC) — gold standard:

Durata tipica: 12-20 sedinte saptamanale.

Componente:

• PSIHOEDUCATIE — explicarea modelului anxietatii, ciclul gandire-emotie-comportament.

• RESTRUCTURARE COGNITIVA — identificarea si modificarea gandurilor catastrofice si distorsiunilor cognitive.

• TEHNICI DE RELAXARE — respiratie diafragmatica, relaxare musculara progresiva Jacobson.

• EXPUNERE LA INCERTITUDINE — exercitii graduate pentru tolerarea incertitudinii.

• REZOLVARE DE PROBLEME — abordari structurate.

• MINDFULNESS-BASED COGNITIVE THERAPY (MBCT).

EFICACITATE TCC:

• Echivalenta cu farmacoterapia in studii randomizate.

• Beneficii durabile post-tratament — efectul se mentine ani de zile dupa terminare.

• Recadere mai rara comparativ cu terapia exclusiv medicamentoasa.

ALTERNATIVE PSIHOTERAPEUTICE:

• Terapia metacognitiva (MCT) — modifica credintele despre ingrijorare.

• Terapia de acceptare si angajament (ACT).

• Terapia psihodinamica scurta — pentru pacienti motivati.

• Mindfulness-based stress reduction (MBSR) — 8 saptamani structurate.

ACCES IN ROMANIA:

• Reteaua psihologilor clinicieni cu specializare TCC — in crestere.

• Cabinete private — 150-300 RON/sedinta.

• Sectii spitalicesti, cabinete CNAS — acces gratuit dar liste de asteptare.

• Online — platforme tip BetterHelp, Psyhealth (in Romania).

Farmacoterapie prima linie (ISRS si SNRI)

INHIBITORI SELECTIVI AI RECAPTARII SEROTONINEI (ISRS):

Prima linie pentru majoritatea pacientilor.

• ESCITALOPRAM 10-20 mg/zi — cel mai studiat in GAD, profil bun de tolerabilitate.

• SERTRALINA 50-200 mg/zi — alternativa de prima linie, mai putin somnolenta.

• PAROXETINA 20-50 mg/zi — eficienta, dar mai multe efecte adverse anticolinergice si sevraj la oprire.

• CITALOPRAM 20-40 mg/zi — alternativa.

• FLUOXETINA 20-60 mg/zi — uneori mai activatoare, atentie la inceput.

INHIBITORI AI RECAPTARII SEROTONINEI SI NORADRENALINEI (SNRI):

• VENLAFAXINA XR 75-225 mg/zi — eficienta dovedita in GAD; atentie tensiune arteriala la doze inalte.

• DULOXETINA 60-120 mg/zi — utila si pentru durere asociata; aprobat pentru GAD si neuropatie diabetica.

PRINCIPII DE PRESCRIERE:

• Incepere cu doza MICA — exemplu escitalopram 5 mg/zi pentru o saptamana, apoi crestere la 10 mg.

• Acest 'start-low go-slow' evita exacerbarea initiala paradoxala a anxietatii.

• Adaugarea temporara de benzodiazepine in primele 2-4 saptamani poate fi necesara.

• EFECTUL TERAPEUTIC complet apare la 4-6 saptamani.

• Daca raspuns insuficient la 6-8 saptamani — crestere doza pana la maxim; daca tot insuficient — switch sau augmentare.

DURATA TRATAMENTULUI:

• Minim 12 luni dupa remisia simptomelor.

• La recadere — tratament pe termen lung (2-5 ani sau permanent).

OPRIREA MEDICAMENTULUI:

• ATENTIE: NU se opreste brusc — risc sindrom de intrerupere (ameteli, amorteli, simptome gripale).

• Reducere progresiva pe 4-8 saptamani.

EFECTE ADVERSE FRECVENTE:

• Greata, diaree (primele 1-2 saptamani).

• Disfunctie sexuala (libidou scazut, anorgasmie).

• Insomnie sau somnolenta.

• Crestere ponderala (mai ales paroxetina).

• Sangerare crescuta (atentie cu anticoagulante).

Farmacoterapie linia a doua

Indicate cand ISRS/SNRI sunt ineficiente, intolerate sau contraindicate.

BUSPIRONA 15-60 mg/zi (divizat in 2-3 prize):

• Agonist partial 5HT1A.

• AVANTAJ: non-sedativa, non-dependenta, non-disfunctie sexuala.

• Eficacitate moderata in GAD pur (mai mica decat ISRS).

• Efect terapeutic in 2-4 saptamani.

• Doza initiala 5 mg x 2-3/zi, titrare lenta.

PREGABALIN 150-600 mg/zi (divizat in 2-3 prize):

• Modulator alfa-2-delta al canalelor de calciu.

• Eficienta echivalenta cu ISRS in studii.

• Efect rapid (1-2 saptamani).

• ATENTIE: potential de abuz si dependenta; sevraj la oprire brusca.

• Reglementat ca substanta controlata in unele tari.

MIRTAZAPINA 15-45 mg/zi (seara):

• Antidepresiv tetraciclic.

• Utila la pacientii cu GAD + insomnie + lipsa poftei de mancare.

• Crestere ponderala notabila.

AGOMELATINA 25-50 mg/zi (seara):

• Agonist melatoninergic + antagonist 5HT2C.

• Buna pentru somnul disturbat.

• Monitorizare functie hepatica obligatorie.

ANTIDEPRESIVE TRICICLICE (clomipramina, imipramina):

• Eficienta dovedita dar profil de efecte adverse mai sever.

• Rar utilizate astazi.

BETA-BLOCANTE NESELECTIVE (propranolol 10-40 mg de 2-3 ori/zi):

• Pentru simptome fizice predominante (tremor, tahicardie, palpitatii).

• Utile in anxietate de performanta.

• Atentie la astm, diabet (mascheaza hipoglicemia).

HIDROXIZIN 25-100 mg/zi:

• Antihistaminic cu efect anxiolitic.

• Util pe termen scurt, sedativ.

QUETIAPINA XR 50-300 mg/zi (off-label):

• Antipsihotic atipic in doze mici.

• Eficienta dovedita dar profil de efecte adverse (sedare, sindrom metabolic) il rezerva pentru cazuri refractare.

Benzodiazepine — utilizare restrictiva

Benzodiazepinele (alprazolam, lorazepam, diazepam, clonazepam, bromazepam) sunt anxiolitice rapide si eficiente, dar trebuie utilizate cu mare prudenta in GAD.

INDICATII LEGITIME:

• Crize acute de anxietate.

• Primele 2-4 saptamani de tratament, in asteptarea efectului ISRS/SNRI.

• Situatii specifice scurte (anxietate situationala).

• Pacienti varstnici cu insomnie severa (atentie sporita).

PROBLEME ALE UTILIZARII CRONICE:

• DEPENDENTA fizica si psihologica — apare dupa 2-4 saptamani de utilizare zilnica.

• TOLERANTA — necesar de doze crescatoare pentru acelasi efect.

• SEVRAJUL la oprire — anxietate rebound, insomnie severa, convulsii.

• Deteriorare cognitiva — mai ales la varstnici.

• Risc crescut de cadere si fractura la varstnici.

• Interactiune cu alcool si opioide — risc fatal de depresie respiratorie.

• Mascheaza progresul psihoterapiei.

ALEGEREA BENZODIAZEPINEI:

• Lorazepam, oxazepam — preferate (metabolizare fara metaboliti activi).

• Clonazepam — durata lunga, mai stabil.

• Alprazolam — durata scurta, risc dependenta MAI MARE, evitat in GAD.

OPRIREA BENZODIAZEPINELOR (la pacient cu uz cronic):

• Reducere FOARTE LENTA — 5-10% la 2 saptamani.

• Switch la diazepam (durata lunga) pentru titrare.

• Suport psihoterapeutic in paralel.

• Considerare flumazenil in cazuri excepionale (off-label).

Tratamente complementare si stil de viata

Aceste interventii nu inlocuiesc tratamentul specific, dar sunt importante pentru recuperarea durabila.

EXERCITIU FIZIC:

• 150 min/saptamana de activitate aeroba moderata.

• Echivalent farmacologic dovedit in studii.

• Efect benefic si pe simptome fizice.

MINDFULNESS si MEDITATIE:

MBSR (Mindfulness-Based Stress Reduction) — program structurat 8 saptamani.

• Aplicatii: Headspace, Calm, Insight Timer.

• Practica zilnica de 15-20 minute.

IGIENA SOMNULUI:

• Ore regulate de culcare si trezire.

• Evitare ecrane cu 1 ora inainte de somn.

• Camera intunecata, racoroasa.

• Evitare alcool si cofeina seara.

REDUCERE STIMULENTI:

• Cofeina sub 200 mg/zi (2 cesti de cafea).

• Evitare bauturi energizante.

• Limitare alcool.

• Renuntare la nicotina.

TEHNICI DE RELAXARE:

• Respiratie diafragmatica.

• Relaxare musculara progresiva.

• Yoga (in special hatha si yin yoga).

• Tai chi, qigong.

SUPLIMENTE — eficacitate variabila / studii limitate:

• Magneziu — daca deficit confirmat.

• Omega-3 — efect modest.

• L-teanina — anxiolitic usor.

• Ashwagandha — adaptogen, studii in evolutie.

• Lavanda (Silexan) — eficienta dovedita in GAD usor-moderat.

• NU se folosesc kava-kava (hepatotoxic) sau valeriana (date limitate).

SUPORT SOCIAL:

• Grupuri de suport pentru pacienti cu tulburari anxioase.

• Conexiuni sociale regulate.

Sfat educational, nu tratament medical.

Prognostic si recadere

GAD este o boala CRONICA cu evolutie fluctuanta — perioade de ameliorare alterneaza cu exacerbari, mai ales sub stres.

REMISIE COMPLETA: 50-60% la 2 ani sub tratament adecvat.

RAT DE RECADERE: 30-50% in 2 ani de la oprirea tratamentului.

FACTORI ASOCIATI CU PROGNOSTIC FAVORABIL:

• Debut tardiv.

• Suport social bun.

• Aderenta la tratament.

• Lipsa comorbiditatilor.

• Combinatia TCC + farmacoterapie.

FACTORI DE RISC PENTRU EVOLUTIE NEFAVORABILA:

• Debut precoce in adolescenta / tinerete.

• Comorbiditate cu depresie majora.

• Abuz de substante.

• Tulburari de personalitate asociate.

• Stres cronic nerezolvat.

PREVENIREA RECADERILOR:

• Continuarea tratamentului minim 12 luni dupa remisie.

• 'Booster sessions' de TCC la fiecare 3-6 luni.

• Mentinerea stilului de viata sanatos.

• Recunoasterea precoce a simptomelor prodromale.

GAD si CALITATEA VIETII:

• Cu tratament adecvat, majoritatea functioneaza normal profesional si social.

• Boala netratata creste riscul de cardiopatie ischemica, sindrom metabolic, suicid.

La ce specialist mergi

Primul pas: Psihiatru sau medic de familie cu interes in sanatate mintala.

  • Psiholog clinician cu specializare TCC
  • Psihoterapeut acreditat
  • Medic de familie pentru excluderea cauzelor somatice
  • Cardiolog (pentru palpitatii / dureri toracice)
  • Endocrinolog (pentru excludere hipertiroidism / feocromocitom)

Costuri si decontare in Romania

Investigatii

  • Consult psihiatrie — CNAS gratuit cu trimitere; privat 200-400 RON
  • Consult psihologic + GAD-7 — 150-300 RON privat
  • Analize de excludere (TSH, glicemie, electroliti) — CNAS / 150-250 RON privat
  • ECG — CNAS / 50-100 RON privat

Tratament

  • ISRS (escitalopram, sertralina, paroxetina) — CNAS compensat 50-90%
  • SNRI (venlafaxina, duloxetina) — CNAS compensat
  • Buspirona — CNAS compensata
  • Pregabalin — CNAS compensat cu indicatie
  • Beta-blocante (propranolol) — CNAS compensat
  • Benzodiazepine — CNAS compensate, eliberare strict pe reteta
  • Psihoterapie TCC — partial CNAS, privat 150-300 RON/sedinta

Sfat educational, nu tratament medical.

CNAS: Tratamentul medicamentos al GAD este compensat 50-90% prin CNAS cu reteta de psihiatru. Psihoterapia este partial decontata in centre de sanatate mintala.

Preturile sunt orientative, variaza intre clinici si in timp.

Ce sa intrebi medicul

Bifeaza intrebarile care te intereseaza si copiaza-le pe telefon. Le ai cu tine la consult — fara sa uiti ce voiai sa intrebi.

Cand sa revii la control

  • Ia medicatia exact la ora prescrisa, zilnic — efectul se vede in 4-6 saptamani.
  • NU opri medicatia brusc — discuta cu medicul orice schimbare.
  • Tine un jurnal de simptome / GAD-7 saptamanal pentru a urmari evolutia.
  • Frecventeaza toate sedintele de psihoterapie planificate.
  • Limiteaza cofeina (sub 2 cesti/zi) si alcoolul.
  • Fa exercitiu fizic 30 min, 3-5 zile/saptamana.
  • Practica zilnic 10-15 minute de respiratie diafragmatica sau mindfulness.
  • Asigura-ti 7-9 ore de somn cu un program regulat.
  • Evita benzodiazepinele pe termen lung — discuta cu medicul daca le folosesti.
  • Anunta medicul daca apar idei suicidare sau agravare brusca.
  • Control psihiatric la 4-6 saptamani initial, apoi la 3 luni.

Mituri vs realitate

Mit: Anxietatea este doar 'in capul tau' — trebuie sa te calmezi.

Fapt: FALS. GAD este o boala neurobiologica reala, cu modificari documentate in chimia creierului (serotonina, GABA), genetica si raspuns la stres. Necesita tratament medical, nu doar 'forta de vointa'.

Mit: Medicamentele pentru anxietate creeaza dependenta.

Fapt: PARTIAL. Doar benzodiazepinele creeaza dependenta. ISRS si SNRI nu sunt dependente — pot da sindrom de intrerupere la oprire brusca, dar acesta nu este dependenta in sens psihiatric.

Mit: Daca incep tratamentul, va trebui sa iau toata viata.

Fapt: FALS. Majoritatea pacientilor pot opri tratamentul dupa 12-24 luni de remisie stabila. Doar 30-50% necesita tratament cronic.

Mit: Anxietatea trece de la sine — nu am nevoie de tratament.

Fapt: FALS in majoritatea cazurilor. GAD netratat are evolutie cronica, agraveaza calitatea vietii si creste riscul de depresie, abuz de substante, boli cardiovasculare.

Mit: TCC nu functioneaza la fel de bine ca medicamentele.

Fapt: FALS. TCC are eficacitate echivalenta cu medicatia in studii randomizate, dar efectul este mai DURABIL — beneficiul se mentine ani de zile dupa terminarea terapiei.

Glosar termeni

GAD / TAG
Tulburare de anxietate generalizata (Generalized Anxiety Disorder) — anxietate cronica si ingrijorare excesiva.
GAD-7
Chestionar de screening cu 7 itemi pentru tulburarea de anxietate generalizata; scor 10+ sugereaza probabil GAD.
ISRS / SSRI
Inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei — clasa de antidepresive de prima linie in GAD (escitalopram, sertralina, paroxetina).
SNRI
Inhibitori ai recaptarii serotoninei si noradrenalinei — prima linie alternativa (venlafaxina, duloxetina).
TCC
Terapia cognitiv-comportamentala — psihoterapie structurata, gold standard pentru tulburari anxioase.
DSM-5
Manualul de diagnostic statistic al tulburarilor mintale (American Psychiatric Association), editia a 5-a.
Benzodiazepine
Clasa de anxiolitice cu actiune rapida pe receptorii GABA-A (alprazolam, lorazepam, diazepam) — risc de dependenta la utilizare cronica.
Buspirona
Anxiolitic agonist partial 5HT1A — non-sedativ, non-dependenta, eficacitate moderata in GAD.
Pregabalin
Modulator alfa-2-delta al canalelor de calciu — eficient in GAD, dar cu potential de abuz.
Atac de panica
Episod brusc si intens de frica, cu simptome fizice in crize — diferit de GAD prin caracterul acut si in crize.
Sindrom de intrerupere
Simptome (ameteli, amorteli, simptome gripale) ce apar la oprirea brusca a antidepresivelor — NU este dependenta.
MBSR
Mindfulness-Based Stress Reduction — program structurat de 8 saptamani bazat pe meditatie mindfulness.

Articole conexe

Intermediar9 min

Depresia: ce e cu adevarat, cum se recunoaste si ce ajuta

Depresia nu e „tristete” sau „lene”. Este o boala cu tratament eficient. Afla diferenta, ce simptome conteaza si ce functioneaza — cu sau fara pastila.

Actualizat 24 apr. 2026Citeste
Intermediar9 min

Anxietatea: cand frica iese de sub control si ce poti face

Anxietatea nu e doar „stres”. Cand devine cronica, afecteaza viata zilnica. Afla ce tipuri exista, ce analize ajuta si ce functioneaza ca tratament.

Actualizat 24 apr. 2026Citeste
Esential6 min

Insomnia cronica: cand somnul devine dusman

Insomnia afecteaza 1 din 3 adulti episodic si 10% cronic. Tratamentul de prima linie nu sunt somniferele, ci terapia cognitiv-comportamentala pentru insomnie (CBT-I).

Actualizat 25 apr. 2026Citeste
Intermediar7 min

Tulburarea de stres posttraumatic (PTSD) — diagnostic si tratament evidenta

Tulburarea de stres posttraumatic afecteaza 5-10% din populatie pe parcursul vietii. Apare dupa expunerea la traumatisme severe (accident, violenta, razboi, abuz). Simptome: re-experimentare, evitare, hiperreactivitate, alterari cognitive si dispozitionale. Tratament: psihoterapie traumatocentrica (TCC-T, EMDR), ISRS (sertralina, paroxetina), prazosin pentru cosmaruri.

Actualizat 21 mai 2026Citeste
Esential5 min

PHQ-9 si GAD-7: chestionarele standard pentru screening de depresie si anxietate

PHQ-9 (depresie) si GAD-7 (anxietate) sunt cele 2 instrumente cele mai folosite in lume pentru screening. Afla cum se folosesc, ce inseamna scorurile si cand este nevoie de tratament.

Actualizat 02 iun. 2026Citeste
Intermediar7 min

Tulburare de panica: tratament eficient cu ISRS si CBT

Tulburarea de panica este o boala psihiatrica caracterizata prin ATACURI REPETATE DE PANICA NEASTEPTATE + ANXIETATE ANTICIPATORIE despre viitoarele atacuri + MODIFICARE COMPORTAMENTALA pentru a evita situatii asociate cu atacuri. Atacul de panica = episod acut (10 min varf, < 1 ora) de FRICA INTENSA cu simptome fizice (palpitatii, lipsa de aer, sufocare, durere toracica, ameteala, derealizare) si frica de moarte / 'innebunit'. Frecvent asociata cu AGORAFOBIE (frica de a iesi in locuri unde nu poti scapa). Prevalenta 2-3%. Debut adolescenta-tinerete. Tratament prima linie: CBT cu EXPUNERE + ISRS / SNRI. EVITARE benzodiazepine cronic (dependenta).

Actualizat 05 iun. 2026Citeste

Discutii pe acest subiect

Intrebari generale si experiente impartasite. NU consultatie medicala.

Thread nou

Niciun thread inca pe acest subiect. Fii primul care intreaba sau impartaseste o experienta.

Consulta un medic pentru un verdict final. Acest articol este educational. Nu interpreta singur/a un rezultat si nu incepe/modifica un tratament doar pe baza acestor informatii. In caz de urgenta apelam 112.

MedExplainer este o platforma de educatie medicala. Nu oferim diagnostic, tratament sau sfat medical personalizat si nu inlocuim consultul unui medic. In caz de urgenta, suna 112.